8 Decembrie - Ziua Constituției României. Care sunt drepturile cetățenilor

• În fiecare an, pe data de 8 decembrie, celebrăm Ziua Constituției României.
• În anul 1991, a fost adoptată noua Constituție a României. 

Constituția României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice fundamentale. Actuala Constituție a României a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991, potrivit wikipedia.org.
 

„Constituția reprezintă actul nostru de identitate națională. Consfințită prin voința suverană a poporului, ea este corpul de principii și norme fundamentale care se adresează, în egală măsură, autorităților statului și cetățenilor săi. Funcționarea instituțiilor statului, garantarea drepturilor și libertăților individuale  și derularea în ansamblu a întregii vieți a unei națiuni își au originea în textele înscrise în Constituție. De aceea, Constituția este cartea sacră a existenței noastre, iar aniversarea ei constituie o adevărată sărbătoare.“ scrie ccr.ro.

 
După Revoluția din decembrie 1989 din țara noastră, în urma căreia a căzut regimul comunist odată cu uciderea soților Ceaușescu, România avea nevoie de o nouă Constituție potrivită noului regim instaurat: regimul democratic.
 
Astfel că, în anul 1991, a fost adoptată noua Constituție.
 
Forma inițială a acesteia a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, conform cdep.ro. A intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul naţional de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.
 
A fost nevoie de un an și jumătate de dezbateri pentru a realiza Constituția din 1991.
 
În luna martie a anului 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională a decis, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcţioneze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituţională pentru elaborarea proiectului de Constituţie. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari şi cinci experţi - personalităţi ale învăţământului juridic românesc şi jurişti cu activitate îndelungată.
 
În perioada iunie 1990 - ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituţie, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991.
 
Astfel că, între 15 iulie şi 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1.000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie - 18 noiembrie 1991, pentru ca la 21 noiembrie să fie adoptat prin vot nominal.

 
Votul decisiv asupra noii Constituţii a fost dat la 21 noiembrie 1991. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenţi 509, din care 414 s-au pronunţat pentru şi 95 împotrivă. FSN, PUNR şi reprezentanţii minorităţilor, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu unele excepţii. PNŢCD şi PNL s-au pronunţat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.
 
Noua Constituţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.
 
La 13 noiembrie 1995, după patru ani de la adoptarea Constituției, în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, debutații au adoptat propunerea legislativă privind proclamarea „Zilei Constituţiei României“ pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat pe data de 5 decembrie 1995.
 
Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003, privind Legea de revizuire a Constituţiei României, potrivit cdep.ro.
 

Drepturile și libertățile cetățenilor sunt garantate de Constituția României:
 

• Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică (art. 22)
• Libertatea individuală (art. 23)
• Dreptul la apărare (art. 24)
• Libera circulaţie (art. 25)
• Viaţa intimă, familială şi privată (art. 26)
• Inviolabilitatea domiciliului (art. 27)
• Secretul corespondenței (art. 28)
• Libertatea conştiinţei (art. 29)
• Libertatea de exprimare (art. 30)
• Dreptul la informaţie (art. 31)
• Dreptul la învăţătură (art. 32)
• Accesul la cultură (art. 33)
• Dreptul la ocrotirea sănătăţii (art. 34)
• Dreptul la mediu sănătos (art. 35)
• Dreptul de vot (art. 36)
• Dreptul de a fi ales (art. 37)
• Dreptul de a fi ales în Parlamentul European (art. 38)
• Libertatea întrunirilor (art. 39)
• Dreptul de asociere (art. 40)
• Munca şi protecţia socială a muncii (art. 41)
• Interzicerea muncii forţate (art. 42)
• Dreptul la grevă (art. 43)
• Dreptul de proprietate privată (art. 44)
• Libertatea economică (art. 45)
• Dreptul la moştenire (art. 46)
• Nivelul de trai (art. 47)
• Familia (art. 48)
• Protecţia copiilor şi a tinerilor (art. 49)
• Protecţia persoanelor cu handicap (art. 50)
• Dreptul de petiţionare (art. 51)
• Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică (art. 52)
• Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi (art. 53) 

De asemenea, trebuie să amintim și de îndatoririle fundamentale ale cetățenilor consemnate în Constituția României:
 

• Fidelitatea faţă de ţară (art. 54)
• Apărarea ţării (art. 55)
• Contribuţii financiare (art. 56)
• Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor (art. 57) 

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Sursă foto: ZIUA de Constanța
 
Citește și:
 
Cum a marcat filiala ALDE Constanţa Ziua Constituţiei