Afaceri penale cu cărți de identitate românești! Mai mulți cetățeni din Ucraina, Rusia și Republica Moldova au primit acte de identitate ilegal

Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a 2 inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (18 acte materiale) și fals informatic în formă continuată (254 acte materiale) și trimiterea în judecată, sub măsura preventivă a controlului judiciar, a 3 inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (22 acte materiale), complicitate la infracțiunea de luare de mită (5 acte materiale), complicitate la infracțiunea de fals informatic în formă continuată (240 acte materiale). trafic de influență în formă continuată (6 acte materiale). 

Potrivit anchetatorilor, din probatoriul administrat a reieșit că, în cursul anului 2024, în calitate de funcționari publici, angajați ai Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanei (SPCEP) și ai altor structuri din cadrul unei primării de comună din județul Botoșani au primit diferite sume de bani, care nu li se cuveneau, pentru îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu constând în primirea, verificarea, implementarea datelor în Registrul Național de Evidență a Persoanelor și eliberarea cărților de identitate românești persoanelor care au dobândit cetățenia română și doreau fie stabilirea domiciliului din străinătate pe teritoriul României, fie mutarea la o altă adresă de domiciliu. Activitățile menționate au fost realizate cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, respectiv OUG nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români și a normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor OUG 97/2005.

Procurorul a retinut faptul că funcționarii primeau sumele de bani de la beneficiarii cărților de identitate românești, direct sau indirect, pentru a menționa domiciliul în RNEP, contrar realității,  pentru imobile în privința cărora  proprietarii nu și-au dat consimțământul, aceștia fiind decedați, iar partajul succesoral nefiind efectuat, la imobile care nu au destinația de locuință, aceștia cunoscând faptul că la acele adrese nu vor locui niciodată solicitanții. De asemenea, funcționarii eliberau documentele de identitate românești fără luarea consimțământului personal al solicitantului sau găzduitorului, în lipsa titlului locativ.

Persoanele respective, care erau cetățeni din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, au intrat o singură dată pe teritoriul național, cu ocazia întocmirii documentației necesare pentru eliberarea cărții de identitate și pozării acestora, iar unele persoane nu figurau intrate pe teritoriul României nici măcar la data întocmirii formalităților necesare pentru eliberarea cărții de identitate.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat, totodată, că documentația de eliberare a cărților de identitate era întocmită de către intermediari, care semnau în locul beneficiarului și chiar în locul proprietarului imobilului care accepta luarea în spațiu, totul cu știința și complicitatea funcționarilor publici. Cărțile de identitate erau predate intermediarilor de către funcționari, după 2-3 zile din momentul depunerii cererii de eliberare a documentelor, funcționarii primind bani și în scopul urgentării procesului de eliberare a documentelor.
Din materialul probator administrat în cauză a reieșit că la niciuna din adresele ce au făcut obiectul cercetărilor din dosar nu au fost identificați cetățeni născuți în țările menționate anterior care să locuiască acolo, acestea fiind stabilite în mod fictiv, doar pentru dobândirea cărților de identitate românești și implicit a dreptului de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, precum și pentru dobândirea pașapoartelor românești. Totodată, a rezultat că majoritatea localnicilor nu aveau cunoștință despre numărul persoanelor care figurau cu domiciliul la adresele lor și nici cine erau acestea.
Procurorul a dispus disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar în care vor continua cercetările față de 17 suspecți și inculpați (funcționari publici, intermediari și beneficiari), cercetați pentru luare de mită în formă continuată, fals informatic în formă continuată, complicitate la luare de mită în formă continuată, complicitate la fals informatic în formă continuată, dare de mită, complicitate la dare de mită în formă continuată“ - conform procurorilor.

De asemenea, în aceeași cauză vor continua cercetările cu privire la săvârșirea complicității la infracțiunea de fals informatic în formă continuată de către funcționarii din cadrul primăriei unui oraș din județul Botoșani, dar și față de persoanele care au fost de acord cu luarea în spațiu a cetățenilor originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă.
        

Referitor la domiciliile celor 252 de persoane care au fost stabilite în mod fictiv pe raza comunei din județul Botoșani, menționăm că Registrul Național de Evidență a Persoanelor a fost actualizat prin menționarea încetării valabilității acestora, urmare a solicitării procurorului de caz, De asemenea, cărțile de identitate aferente au fost anulate de către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și urmează a fi reținute la momentul legitimării, în acest sens fiind actualizat și Sistemul Informatic Național de Semnalări (S.I.N.S.) - au mai menționat procurorii

           
Rechizitoriul a fost transmis Tribunalului Botoșani, instanţă competentă să judece cauza în fond după locul săvârșirii faptei.
 

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăţie“ - au mai mentionat procurorii.

Citește și: 

Parchetul General - „Analizăm documentele desecretizate de CSAT pentru posibile investigații legate de procesul electoral”