Alexandru Răzvan Cuc, la Silk Road Summit „Dezvoltarea Portului Constanţa reprezintă o prioritate majoră a Ministerului Transporturilor“ (galerie foto)

Portul Constanţa a găzduit, ieri, Silk Road Summit, organizat în premieră în România de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, Organizaţia Patronală Constanţa Port Business Association şi Asociaţia Drumul Mătăsii din România. Silk Road Summit are loc în perioada 5 - 6 octombrie, la Terminalul de Pasageri al Portului Constanţa.
 
La deschiderea evenimentului au participat ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, directorul general al CN APM Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi, preşedintele CJC, Horia Ţuţuianu, prefectul Constanţei, Ioan Albu, europarlamentarul Ramona Mănescu, directorul CCINA, Dănuţ Jugănaru, consilierul premierului României, Florin Vodiţă, deputatul Vergil Chiţac, senatorul Nicolae Moga, oficialităţi din statele Drumului Mătăsii, reprezentanţi ai ambasadelor, oameni de afaceri şi comunitatea portuară din Portul Constanţa. Toţi s-au reunit pentru a discuta despre Drumul Mătăsii şi a stabili noi relaţii de cooperare în domeniul transportului şi schimbului de mărfuri pe această rută.
 
„Ne dorim să dăm un nou impuls dezvoltării Portului Constanţa, cu ajutorul partenerilor noştri din Europa Centrală şi Asia, mai ales că avem şi susţinerea Ministerului Transporturilor. Drumul Mătăsii, hubul de mărfuri care tranzitează Portul Constanţa vor avea în continuare suport. Ne dorim să creştem împreună. Ne dorim că Portul Constanţa să fie acea poartă, suportul, pilonul care uneşte Europa de Asia. Ne dorim să fim, în continuare, aproape de comunitatea europeană, să dezvoltăm infrastructura“, a spus, la startul evenimentului, directorul general al CN APM Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi.

Protocol de cooperare între Portul Baku şi Portul Constanţa 

Ieri, în cadrul evenimentului, directorul general al CN APM Constanţa, Nicolae Dan Tivilichi, şi directorul Portului Internaţional din Baku, Taleh Ziyadov, au semnat, în prezenţa ministrului Alexandru Cuc, Protocolul de Cooperare dintre Portul Baku (Azerbaidjan) şi Portul Constanţa. De asemenea, a fost dezbătută tematica Drumului Mătăsii, menţionându-se faptul se vor stabili noi relaţii de cooperare în domeniul transportului şi schimbului de mărfuri pe această rută. Portul Constanţa, prin capacităţile sale de operare, oferă posibilitatea dezvoltării acestui coridor de transport. 

Investiţii de peste un miliard de euro pentru Portul Constanţa 

Ministrul Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, a subliniat, în discursul său, importanţa dezvoltării Portului Constanţa. „Dezvoltarea infrastructurii portuare trebuie să se facă judicios şi
în concordanţă cu tendinţele globale ale fluxurilor de mărfuri transportate pe cale maritimă. Creşterea numărului de mărfuri containerizate dinspre Est spre Vest, dar şi al cerealelor dinspre Vest (bazinul Dunării) spre Est reprezintă vectorii pentru dezvoltarea infrastructurii portuare suport din Portul Constanţa. Mă refer, desigur, la spaţii de stocare şi instalaţii noi de manipulare a containerelor, dar şi la noi spaţii de stocare a cerealelor şi instalaţii moderne de descărcare - încărcare din camioane şi vagoane în nave maritime.
 
Dezvoltarea activităţii în Portul Constanţa reprezintă o prioritate majoră a Ministerului Transporturilor, regăsită în documentele strategice programatice realizate până acum (Programul de Guvernare şi Master Planul General de Transport). Acesta este principalul motiv pentru care avem alocată o sumă importantă dedicată investiţilor în zona portuară, atât din bugetul Comisiei Europene, cât şi de la bugetul de stat. Vorbim de peste un miliard de euro, sumă destinată strict investiţiilor, până în 2030, pentru: creşterea adâncimilor şenalelor şi a bazinelor, creşterea siguranţei navigaţiei, dane specializate în zone cu adâncimi mari, dezvoltarea capacităţii feroviare în port, extinderea la patru benzi a drumurilor cu tranzit mare, extinderea şi modernizarea utilităţilor (apă, canalizare, electricitate), dezvoltarea de terminale specializate, dezvoltare şi modernizare cheiuri, terminal LNG şi platforme de staţionare, terminale specializate pe insula artificială şi racordarea acesteia cu infrastructura de transport existentă“, a declarat ministrul Transporturilor. 

Măsuri şi facilităţi pentru transportatori şi operatori  

Ministrul Cuc a adăugat că actualele fluxuri de mărfuri ce tranzitează Portul Constanţa trebuie fidelizate. „Toate aceste investiţii au finanţarea asigurată şi deci se pot lansa achiziţiile publice pentru realizarea documentaţiilor tehnico-economice sau chiar pentru lucrări. Complementar cu aceste investiţii, va trebui să acţionăm şi pe alte planuri, astfel încât să fidelizăm actualele fluxuri de mărfuri ce tranzitează portul nostru, dar şi să atragem noi fluxuri prin valorificarea superioară a coridorului european Dunăre - Main - Rin. Vizăm astfel implementarea unor măsuri şi facilităţi pentru transportatori şi operatori care să încurajeze şi să stimuleze traficul general de mărfuri. Ne referim aici la facilităţi fiscale, la reducerea birocraţiei legate de documente şi formalităţi şi la scăderea timpilor de aşteptare, care se traduc, în final, prin creşterea profitului atât pentru transportatori şi operatori, cât şi pentru Portul Constanţa.
 
Astfel, în paralel, avem prevăzute proiecte de investiţie care să mărească hinterlandul Portului Constanţa, pentru toate modurile de transport (rutier, feroviar, fluvial), care să sprijine direct fluxul de mărfuri spre şi dinspre Portul Constanţa. Aş vrea să surprind doar câteva dintre ele, care vor avea un impact pozitiv imediat pentru port.
Vorbim despre coridorul rutier Pan-European 4 între Nădlac (graniţa de vest cu Ungaria) şi Portul Constanţa, pe care sperăm să-l închidem cât mai rapid şi pentru care, în momentul de faţă, avem lucrări în curs între Lugoj şi Deva (Margina - Deva, loturile 3, 4 şi parte din 2), şi proiectare avansată pentru sectoarele lipsă dintre Sibiu şi Piteşti şi Centura Bucureşti la profil de autostradă, coridorul feroviar Pan-European 4 Curtici (graniţa de vest cu Ungaria) - Portul Constanţa, cu lucrări în curs sau în proiect pentru întreaga lungime rămasă nemodernizată, investiţie ce va conduce la creşterea vitezei maxime de circulaţie pentru trenurile de marfă la 120 km/h şi, implicit, la scăderea timpilor de întârziere.
 
Pentru coridorul european Rin - Dunăre avem fonduri alocate şi dedicate îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi pentru îmbunătăţirea navigaţie pe Canalele Dunăre - Marea Neagră şi Sulina, la care se adaugă investiţii în modernizarea ecluzelor. Aceste coridoare care traversează România, respectiv coridorul Rin - Main - Dunăre şi coridorul Orient/Est-Mediteranean, sunt coridoare multimodale, care presupun proiecte complexe de instalare şi dezvoltare a infrastructurii specifice, oportunităţi care să permită pătrunderea pe piaţă a mijloacelor de transport pe bază de combustibili alternativi, precum şi crearea unor reţele corespunzătoare de alimentare, de depozitare şi transport
ca marfă al acestor tipuri de combustibili.
 

Prin aceste demersuri, susţinem dezvoltarea coridorul strategic dintre România - Georgia - Azerbaijan - Kazakhstan - Turkmenistan - Uzbekistan şi China. Doresc să vă asigur de tot sprijinul Ministerului Transporturilor pentru a dezvolta această veritabilă poarta maritimă a Europei, ca un port nu doar al României, ci şi al tuturor ţărilor din Europa Centrală“, a punctat ministrul Alexandru Cuc.