Amânarea investițiilor în resursele din Marea Neagră va conduce la o serie de noi provocări pentru români

• Tendinţa de reducere a producţiei de gaze naturale va continua în lipsa dezvoltării rezervelor din Marea Neagră, cu impact asupra creşterii dependenţei de importuri şi implicit a securităţii energetice naţionale, este de părere Cătălin Niţă, director executiv al Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze (FPPG).

Potrivit unui comunicat al FPPG, remis marţi AGERPRES, un studiu privind impozitarea specifică a producţiei de gaze naturale offshore din România, realizat de PwC România pentru Federaţia Patronală Petrol şi Gaze, semnalează că, în contextul creşterii preţului gazelor naturale, rata de impozitare efectivă specifică producţiei offshore din România a ajuns la 51% din venituri în anul 2021, reprezentând mai mult decât dublarea acesteia şi de 10 ori mai mult decât media europeană din anul 2020.

Totodată, cercetarea semnalează că, în ultimul an, statul a colectat jumătate din veniturile realizate din producţia de gaze naturale offshore doar prin intermediul redevenţelor şi impozitului pe veniturile suplimentare.

Mai mult, în trimestrul 4 al anului 2021, rata efectivă de impozitare a gazelor naturale offshore a ajuns la 78% din venituri. Astfel, sectorul producţiei de gaze naturale are una dintre cele mai mari contribuţii la bugetul stat, asigurând astfel mai mult decât securitatea energetică a ţării în această perioadă.

"Între anii 2013 - 2021, doar impozitele suplimentare asupra producţiei de gaze naturale au reprezentat peste 8 miliarde lei, impozite stabilite cu scopul protejării consumatorilor vulnerabili. Chiar şi aşa, în lipsa modificării Legii offshore, în vederea asigurării stabilităţii şi competitivităţii regimului fiscal, decizia de investiţie în resursele din Marea Neagră va continua să fie amânată, cu impact major asupra sectorului energetic din România şi implicit asupra economiei", susţin autorii cercetării.

Mai mult, în baza proiectelor din Marea Neagră, România poate ajunge primul producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, odată cu închiderea zăcământului Groningen din Olanda şi tranziţiei energetice.

"Acest studiu poate fi privit ca un argument suplimentar pentru o decizie care să vină în favoarea sectorului energetic românesc. Tendinţa de reducere a producţiei de gaze naturale va continua în lipsa dezvoltării rezervelor din Marea Neagră, cu impact asupra creşterii dependenţei de importuri şi implicit a securităţii energetice naţionale", a afirmat Cătălin Niţă.

La rândul său, coordonatoarea studiului, Andreea Mitiriţă, Partener servicii fiscale PwC România, precizează că a observat, în urma analizei, cum creşterea accelerată a preţului gazelor naturale, din ultima jumătate a anului 2021, corelată cu specificitatea impozitării producţiei de gaze naturale din România a condus la o povară fiscală semnificativă.


Totodată, studiul concluzionează că amânarea investiţiilor în resursele de gaze naturale din Marea Neagră va conduce la o serie de provocări pentru România, printre care creşterea dependenţei de importurile de gaze naturale (până la 53% în anul 2030) cu implicaţii asupra securităţii energetice şi deficitului de cont curent.

Amânarea investiţiilor în resursele de gaze naturale din Marea Neagră va conduce şi la pierderea avantajului competitiv asociat deţinerii resurselor de gaze naturale offshore şi implicit a beneficiilor determinate de exploatarea acestora, respectiv aport la PIB prin locuri de muncă create şi antrenarea altor investiţii.

De asemenea, printre alte provocări menţionate în studiu sunt: pierderea încasărilor bugetare din taxele şi impozitele asociate acestor investiţii, estimate la aproximativ 5 miliarde lei în medie anual, precum şi pierderea oportunităţii de a utiliza această resursă în procesul tranziţiei energetice, în contextul în care gazele naturale vor fi considerate combustibil de tranziţie.



Sursa Agerpres