Ambasadorul Rusiei în România, convocat la Ministerul Afacerilor Externe

Ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valery Kuzmin, a fost convocat, joi, 10 februarie, la sediul Ministerul Afacerilor Externe (MAE), unde a avut loc o discuţie la nivel de secretar de stat pentru afaceri strategice.

Potrivit MAE, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dispus convocarea ambasadorului rus, în contextul declaraţiilor publice făcute de acesta miercuri, 9 februarie.

„Cu acest prilej, secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota i-a reiterat ambasadorului Kuzmin poziția repetată constant și clar de către România, SUA și NATO încă de la momentul negocierii Acordului româno-american privind scutul antirachetă încheiat în 2011 și inclusiv recent: facilitatea antirachetă de la Deveselu, parte integrantă a sistemului NATO de apărare antirachetă, are un caracter strict defensiv, nu este îndreptată împotriva Federației Ruse – vizând exclusiv potențiale atacuri cu rachete balistice din afara spațiului euroatlantic, și nu există niciun fel de intenție sau posibilitate de amplasare în cadrul acestei facilități de rachete de tip ofensiv”, se arată în documentul MAE. 

În legătură cu activitatea Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv cea a Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial, cu privire la care ambasadorul Federației Ruse în România a susținut în declarațiile sale de ieri, contrar realității, că tema nu ar figura pe agenda bilaterală, secretarul de stat a reamintit că următoarea sesiune a Comisiei (a șasea) urmează să fie organizată în România conform deciziei luate de Comisie la a cincea reuniune din noiembrie 2019, mai precizează MAE.

A reiterat disponibilitatea MAE, care asigură secretariatul componentei române a Comisiei, de a susține și în continuare activitatea acestui for.

Secretarul de stat a subliniat, în contextul întrevederii, că partea română consideră că astfel de intervenții publice, care încearcă să creeze opiniei publice percepții eronate, nu sunt de natură să faciliteze desfășurarea unui dialog firesc, bazat pe încredere, între părți și nici să conducă la o relație predictibilă și constructivă, cu respectarea intereselor legitime ale ambelor părți.

De asemenea, în viziunea părții române, respectarea angajamentelor internaționale și a dreptului internațional rămâne o condiție esențială pentru un astfel de dialog.