Analiză ZIUA de Constanţa Aplicarea Legii nr. 544/2001 în anul 2016. 955 de adrese, 70 de UAT-uri şi 68 de instituţii (I)
Analiză ZIUA de Constanţa: Aplicarea Legii nr. 544/2001 în anul 2016. 955 de adrese, 70 de UAT-uri şi 68 de
23 Oct, 2017 00:00
ZIUA de Constanta
3491
Marime text
În baza principiilor Legii nr. 544/2001, pe parcursul anului 2016, cotidianul ZIUA de Constanţa a solicitat informaţii de interes public de la 70 de unităţi administrativ-teritoriale şi 68 de instituţii publice. Astfel, au fost întocmite peste 950 de adrese. În urma centralizării feedback-ului la acest demers, a rezultat o rată de răspuns complet sau parţial de 73%, în timp ce 23% dintre adrese au rămas fără răspuns. O parte dintre acestea au generat zeci de reveniri şi procese.
Universitatea „Ovidius“ din Constanţa este una dintre instituţiile vizate, după ce a refuzat să pună la dispoziţie informaţiile care vizau mai multe aspecte financiare şi din sfera achiziţiilor. Asupra acestor situaţii vom reveni în ediţiile viitoare.
Cotidianul ZIUA de Constanţa a formulat adrese unei palete extrem de diverse de instituţii, de la judecătorii, tribunale, parchete, până la primării, Autoritatea Electorală, Casa de Pensii, Apele Române, Aeroportul Mihail Kogălniceanu, Agenţia Naţională de Integritate, Compania Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Direcţia de Finanţe, Direcţia pentru Tineret şi Sport, Direcţia Naţională Anticorupţie, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Guvernul României, Spitalul Clinic de Urgenţă Constanţa, Statul Major al Forţelor Navale, Serviciul Public de Taxe şi Impozite Constanţa, Transgaz, Universitatea Maritimă Constanţa, Arhiepiscopia Tomisului, Regia Autonomă de Exploatare a Domeniului Public şi Privat etc.
Prin acest demers, s-a urmărit, evident, obţinerea de informaţii în vederea transformării acestora în materiale de presă, ceea ce s-a şi întâmplat. În acelaşi timp, această mijlocire între cititori şi conducătorii diverselor instituţii s-a transformat într-un adevărat exerciţiu, prin care am vrut să „testăm“ transparenţa de care dau dovadă aceştia din urmă, felul în care respectă şi aplică legislaţia în vigoare.
- primării cu rată negativă de răspuns: Agigea, Ciobanu, Ciocârlia;
- primării cu rată pozitivă sau parţială de răspuns - Chirnogeni, Cumpăna, Mangalia, Mircea Vodă, Pecineaga, Poarta Albă, Techirghiol, Târguşor, Tortoman, Valu lui Traian.
În medie 41% dintre adresele transmise UAT-urilor au avut rată de răspuns negativ. Cele mai multe adrese trimise către un UAT: Primăria Constanţa - 42; s-a primit răspuns pozitiv la 40 dintre adrese. În medie, fiecare UAT a primit câte şase solicitări.
Cele mai mari rate de răspuns negativ provin de la DIICOT, Judecătoria Sector 4 Bucureşti, Birourile Electorale Constanţa şi Mangalia, RAEDPP şi Transgaz. Totodată, dintr-un total de 46 de adrese transmise, Spitalul Clinic Judeţean Constanţa nu a răspuns decât la 15, procentul fiind de 32%. Rată de răspuns pozitiv (total sau parţial) au avut instituţii precum: AE Kogălniceanu, Oil Terminal, DJTS Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa.
Ce instituţii au obligaţia să răspundă la o cerere de informaţii de interes public? Ei bine, Legea nr. 544/2001 defineşte autorităţile sau instituţiile publice ca „orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar“.
Ce tip de informaţii pot fi solicitate autorităţilor? Art. 2, lit. b) defineşte sintagma de „informaţie de interes public“ ca „orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei“.
Sunt autorităţile obligate să răspundă la o cerere de informaţii de interes public? Evident, autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure accesul la informaţiile de interes public din oficiu sau la cerere.
Cum pot accesa informaţiile de interes public pe care instituţiile publice trebuie să le furnizeze din oficiu? Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice un buletin informativ anual cu informaţiile de interes public ce trebuie furnizate din oficiu. Aceste informaţii trebuie fie afişate la sediul instituţiei, pe pagina de internet, fie publicate în Monitorul Oficial. Tot anual, în Monitorul Oficial, partea a III-a, sunt obligate să publice un raport de activitate.
Care sunt termenele generale în care o instituţie este obligată să răspundă la o solicitare de informaţii de interes public? Termenul general de răspuns la o solicitare este de zece zile. În funcţie de complexitatea cererii, termenul poate creşte la 30 de zile, cu condiţia anunţării solicitantului în termenul de zece zile despre necesitatea prelungirii termenului.
Poate refuza o instituţie răspunsul la o solicitare de informaţii de interes public? Da, refuzul unei asemenea solicitări se motivează şi este transmis solicitantului in termen de cinci zile de la solicitare, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Trebuie plătită o taxă pentru a avea acces la informaţii de interes public? Accesul la informaţii de interes public este, de principiu, gratuit. O singura excepţie notează Legea nr. 544/2001, cea a plăţii contravalorii fotocopiilor unor documente solicitate prin cererea de informaţii, în cazul în care a fost necesară adăugarea lor la răspuns.
Ce instanţă poate fi sesizată în cazul în care o instituţie refuză tacit sau expres să răspundă unei solicitări de furnizare a informaţiilor de interes public? Instanţa competentă este tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliaţi sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii sau instituţiei publice în cauză.
Universitatea „Ovidius“ din Constanţa este una dintre instituţiile vizate, după ce a refuzat să pună la dispoziţie informaţiile care vizau mai multe aspecte financiare şi din sfera achiziţiilor. Asupra acestor situaţii vom reveni în ediţiile viitoare.
Cotidianul ZIUA de Constanţa a formulat adrese unei palete extrem de diverse de instituţii, de la judecătorii, tribunale, parchete, până la primării, Autoritatea Electorală, Casa de Pensii, Apele Române, Aeroportul Mihail Kogălniceanu, Agenţia Naţională de Integritate, Compania Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Direcţia de Finanţe, Direcţia pentru Tineret şi Sport, Direcţia Naţională Anticorupţie, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Guvernul României, Spitalul Clinic de Urgenţă Constanţa, Statul Major al Forţelor Navale, Serviciul Public de Taxe şi Impozite Constanţa, Transgaz, Universitatea Maritimă Constanţa, Arhiepiscopia Tomisului, Regia Autonomă de Exploatare a Domeniului Public şi Privat etc.
Prin acest demers, s-a urmărit, evident, obţinerea de informaţii în vederea transformării acestora în materiale de presă, ceea ce s-a şi întâmplat. În acelaşi timp, această mijlocire între cititori şi conducătorii diverselor instituţii s-a transformat într-un adevărat exerciţiu, prin care am vrut să „testăm“ transparenţa de care dau dovadă aceştia din urmă, felul în care respectă şi aplică legislaţia în vigoare.
Cum au aplicat primăriile din judeţ Legea 544/2001
După o amplă perioadă de evaluare privind aplicarea legislaţiei transparenţei în judeţul Constanţa, pe parcursul anului 2016, la nivelul a 70 de UAT-uri - primării (unităţi administrativ-teritoriale), în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, situaţia se prezintă astfel:- primării cu rată negativă de răspuns: Agigea, Ciobanu, Ciocârlia;
- primării cu rată pozitivă sau parţială de răspuns - Chirnogeni, Cumpăna, Mangalia, Mircea Vodă, Pecineaga, Poarta Albă, Techirghiol, Târguşor, Tortoman, Valu lui Traian.
În medie 41% dintre adresele transmise UAT-urilor au avut rată de răspuns negativ. Cele mai multe adrese trimise către un UAT: Primăria Constanţa - 42; s-a primit răspuns pozitiv la 40 dintre adrese. În medie, fiecare UAT a primit câte şase solicitări.
16% dintre cele 68 de instituţii, rată de răspuns negativ
În medie, 16% dintre adresele trimise instituţiilor publice au avut rată de răspuns negativ (nu au răspuns). Cele mai multe adrese au fost transmise instituţiilor din zona de justiţie: DNA - 69, Parchetul Judecătoriei Constanţa - 57, dar nu numai.Cele mai mari rate de răspuns negativ provin de la DIICOT, Judecătoria Sector 4 Bucureşti, Birourile Electorale Constanţa şi Mangalia, RAEDPP şi Transgaz. Totodată, dintr-un total de 46 de adrese transmise, Spitalul Clinic Judeţean Constanţa nu a răspuns decât la 15, procentul fiind de 32%. Rată de răspuns pozitiv (total sau parţial) au avut instituţii precum: AE Kogălniceanu, Oil Terminal, DJTS Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa.
Despre Legea 544/2001
Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public oferă cetăţenilor dreptul de a solicita informaţii instituţiilor de pe teritoriul României. Acest drept este garantat, la rândul său, de Constituţia României, prin articolul 34. Am selectat câteva întrebări şi răspunsuri lămuritoare, pentru cei care doresc să solicite informaţii în baza normativului, pe care le regăsiţi mai jos.Ce instituţii au obligaţia să răspundă la o cerere de informaţii de interes public? Ei bine, Legea nr. 544/2001 defineşte autorităţile sau instituţiile publice ca „orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar“.
Ce tip de informaţii pot fi solicitate autorităţilor? Art. 2, lit. b) defineşte sintagma de „informaţie de interes public“ ca „orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei“.
Sunt autorităţile obligate să răspundă la o cerere de informaţii de interes public? Evident, autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure accesul la informaţiile de interes public din oficiu sau la cerere.
Cum pot accesa informaţiile de interes public pe care instituţiile publice trebuie să le furnizeze din oficiu? Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice un buletin informativ anual cu informaţiile de interes public ce trebuie furnizate din oficiu. Aceste informaţii trebuie fie afişate la sediul instituţiei, pe pagina de internet, fie publicate în Monitorul Oficial. Tot anual, în Monitorul Oficial, partea a III-a, sunt obligate să publice un raport de activitate.
Care sunt termenele generale în care o instituţie este obligată să răspundă la o solicitare de informaţii de interes public? Termenul general de răspuns la o solicitare este de zece zile. În funcţie de complexitatea cererii, termenul poate creşte la 30 de zile, cu condiţia anunţării solicitantului în termenul de zece zile despre necesitatea prelungirii termenului.
Poate refuza o instituţie răspunsul la o solicitare de informaţii de interes public? Da, refuzul unei asemenea solicitări se motivează şi este transmis solicitantului in termen de cinci zile de la solicitare, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Trebuie plătită o taxă pentru a avea acces la informaţii de interes public? Accesul la informaţii de interes public este, de principiu, gratuit. O singura excepţie notează Legea nr. 544/2001, cea a plăţii contravalorii fotocopiilor unor documente solicitate prin cererea de informaţii, în cazul în care a fost necesară adăugarea lor la răspuns.
Ce instanţă poate fi sesizată în cazul în care o instituţie refuză tacit sau expres să răspundă unei solicitări de furnizare a informaţiilor de interes public? Instanţa competentă este tribunalul în a cărei rază teritorială domiciliaţi sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii sau instituţiei publice în cauză.
Studii de caz pe Legea 544/2001
În ediţiile viitoare, vom publica studii de caz născute din acest demers ce îşi propune să elimine potenţiale bariere administrative în accesul cetăţenilor din Constanţa la informaţii de interes public. În acest sens, aşteptăm şi opiniile dvs., ale cititorilor, în cazul în care aţi înaintat adrese autorităţilor sau instituţiilor pe Legea 544/2001. Ne interesează dacă aţi primit răspunsuri, care sunt instituţiile care nu au răspuns şi orice alte informaţii care pot să aducă beneficii publicului, în cadrul acestui demers jurnalistic.Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii