Aneta Badiu, conexiuni cu IPS Teodosie, Tel Aviv și Chișinău (DOCUMENTE)

• Aneta Badiu este fost consul coordonator al Secției Consulare din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv
•  Recent, a fost făcută publică o înregistrare unde purtătorul de cuvânt al arhiepiscopiei Tomisului, Eugen Tănăsescu, vorbește cu un alt interlocutor despre Aneta Badiu și este scoasă în evidență o posibilă legătură între aceasta și Arhiepiscopie.
• Aneta Badiu a fost consilier parlamentar al Grupului Parlamentar al PRM, apropiată a lui Vadim Tudor, președintele partidului.
• Totodată, numele Anetei Badiu ar fi apărut și prin stenogramele de la dosarul privind Ferma Nazarcea

 
 
Aneta Badiu este fost consul al României la Tel Aviv, cât și fost consul al României la Chișinău. Ea a apărut de-a lungul timpului în mass-media cu diverse ocazii, cea mai cunoscut fiind când în anul 2020 Ambasadorul României la Bruxelles, Andreea Păstârnac, era acuzată de fostul consul de la Tel Aviv că a protejat un sistem de corupție cu chitanțe false.
 
Aneta Badiu este fost consul coordonator al Secției Consulare din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv (2009 – 2014). Ulterior a devenit consul la Ambasada României în Republica Moldova, până în 2020. Anterior activității din ambasade, Aneta Badiu a fost consilier parlamentar al Grupului Parlamentar al PRM, apropiată a lui Vadim Tudor, președintele partidului. În 2008, presa centrală, mai precis Cotidianul, a relatat că Vadim Tudor se folosește de serviciile clarvăzătoarei Aneta Badiu. Ulterior, după activitatea de la partid a fost numită vice-consul la Tel Aviv, iar în final consul.
 
Recent, în spațiul public a apărut o înregistrare unde purtătorul de cuvânt al arhiepiscopiei Tomisului, Eugen Tănăsescu, vorbește cu un alt interlocutor despre Aneta Badiu și este scoasă în evidență o posibilă legătură între aceasta și Arhiepiscopie.


Contactat telefonic, Eugen Tănăsescu a precizat că afirmațiile din spațiul public nu sunt întru-totul adevărate, „acestea fiind doar o confirmare a faptului că Nicoleta Păun (n.r. interlocutorul de pe înregistrarea audio, conform celor spuse de Eugen Tănăsescu) a dovedit că ceea ce spuneam noi despre ea este adevărat, iar aceasta este o formă de răzbunare. Mai mult, consider că acele înregistrări sunt de natură privată”.
 
Totodată, numele Anetei Badiu ar fi apărut și prin stenogramele de la dosarul privind Ferma Nazarcea, fiind vorba de o convorbire telefonică între ea și IPS Teodosie, lucru ce a fost negat în trecut de fostul consul.
 

Averea și interesele Anetei Badiu

 
Revenind la Aneta Badiu, conform primei declarații de avere de pe portalul ANI, din anul 2006, avea calitatea de consilier parlamentar al Grupului Parlamentar al PRM (n.r. Partidul România Mare, condus la vremea respectivă de Vadim Tudor). Conform acelei declarații de avere, deținea, din 1999, un apartament la București, pe calea Rahovei, de 56 mp, dobândit prin cumpărare. Mai avea un Peugeot 206, fabricat în 2001. Ca active financiare, avea, la BCR, un cont în euro deschis în 2004, cu un sold de 6.000 de euro și un cont în dolari – cu un sold de 9.193 dolari, deschis în 1999. Venitul era anonimizat.
 

Conform declarației de avere din 2008, deținea aceleași bunuri, iar în cele două conturi bancare avea sumele de 6.100 euro și 10.000 de dolari. Ca venituri a declarat 28.503 lei.
 
În declarația depusă în anul 2010, în calitate de vice-consul la Tel Aviv, apare, în plus, o casă de locuit de 100 de mp, achiziționată în anul 2009. Contul în dolari dispare, fiind activ doar cel de euro, cu un sold de 12.000 de euro. Veniturile declarate au fost de aproximativ 10.000 de lei.
 
În declarația de avere din anul 2011, apar aceleași imobile și autoturism Peugeot, iar în contul de euro apare suma de 16.000 de euro. Ca venituri de la Tel Aviv apare suma de 27.382 de dolari. Un an  mai târziu, în 2012, apare suma de 20.000 de euro în contul de la BCR, bunurile imobile rămân aceleași. Ca venituri, tot de la Ambasada României din Israel apare suma de 27.688 dolari și 3.719 lei.
 
În anul 2013, contul în euro ajunge la valoarea de 25.000 de euro, iar veniturile sunt declarate din calitatea de Consul al României la Israel, fiind de 28.811 dolari și 8.600 lei. Pentru anul 2014, Aneta Badiu nu a mai punctat suma din contul în euro, fiind făcută precizarea „cf. extras de cont”, iar ca venituri de la ambasadă a declarat sumele de 42.231 dolari și 11.019 lei.
 
În anul 2018, apar declarațiile de avere și interese din calitatea de consul la Ambasada României la Chișinău. Conform declarației de interese era președinte al Fundației „În Sprijinul Tău”, cu mențiunea că activitatea fundației a fost suspendată în ianuarie 2018. Ca bunuri imobile menționate în declarația de avere amintim apartamentul de 56 mp din București, cumpărat în 1999, casa din Vrancea, de 100 mp, cumpărată în 2009, cât și alte două apartamente în București, de 66,89 mp, respectiv 63 mp, cumpărate în 2014 și 2017. De altfel, în 2017 a vândut un alt apartament pentru suma de 49.500 de euro către o persoană fizică – Cohen Efraim. La BCR deținea două conturi deschise în 2007 – de 11.500,48 lei, cât și un card de credit din 2016, cu un sold de 4.971 lei. Ca datorii, a precizat că s-a împrumutat de la Constantin Vasilica, în anul 2016, de suma de 80.000 euro, iar de la Weil Yair de suma de 20.000 de euro, în anul 2017. Ca venituri a declarat un salariu de 70.516 lei.

 
Un an mai târziu, în 2019, sunt menționate aceleași bunuri imobile. În conturile bancare deținute apar următoarele precizări: card credit 2016 – 7.000 lei, cont 2017 – 11.500,48 lei, cât și un cont nou la BCR Chișinău, cu un sold de 8.000 de dolari. Apar aceleași datorii la persoanele fizice. Ca venituri salariale sunt menționate sumele de 29.193 dolari și 370,14 euro.
 
Ultima declarație de avere publică este din anul 2020, în calitate de Consul al Ambasadei României din Chișinău. Ca imobile, apar cele patru menționate anterior. În conturile bancare are suma de 117.000 lei – card credit, 11.500,48 – cont curent și 10.000 dolari – cont curent. Datoriile sunt aceleași, iar ca venituri a declarat 38.914 dolari, 18.323 lei și 403,68 euro, în calitate de consul.
 

Chitanțele din Tel Aviv

 
În ianuarie 2020, apărea un material în presa națională privind un scandal pe vremea când Aneta Badiu era consul la Tel Aviv. Între 2013 și 2017, atunci când Andreea Păstârnac a fost ambasadorul României în Israel, s-ar fi petrecut mai multe nereguli.
„Aneta Badiu, actualul consul al României de la Chișinău, dar și ambasador la Bruxelles, a lăsat în urmă în Israel un scandal de fals neelucidat până în prezent. Acuzațiile vin din partea fostului consul Liviu Câmpanu“, potrivit Libertatea.
 
Potrivit celor de la Libertatea, în mai 2014, un bărbat a intrat în Consulatul României de la Tel Aviv, plasat într-un bloc din cartierul Ramat Gan, și i-a prezentat o chitanță pentru a-l identifica în sistem. Când a verificat, în registru nu exista nicio chitanță – a povestit fostul consul de la Tel Aviv. Câmpanu ar fi așteptat o vreme, a căutat și a mai descoperit trei chitanțe neînregistrate, dintre care a făcut publice două.
 
O altă problemă ar mai fi fost procedura de încasare a banilor și asta pentru că nu exista un casier. Tot cei doi consuli încasau și banii la ghișeu, iar când le-a sugerat celor din ambasadă să se introducă sistemul de plată cu cardul, acesta susține că i s-a reproșat că nici nu a ajuns bine și vrea să schimbe sistemul. Fostul consul a mai dezvăluit și că schema chitanțelor neînregistrate în sistem ar fi fost o picătură într-un ocean de nereguli, iar sistemul de obținere a oricăror acte din consulat sau ambasadă era atât de greoi încât oamenii așteptau și un an ca să obțină cetățenie. Așa au prosperat intermediarii.
 
Aneta Badiu a răspuns întrebărilor adresate de Libertatea. „Corpul de control al Ministerului Afacerilor Externe a efectuat un control prin care s-a dovedit ca acuzațiile care mi-au fost aduse sunt nefondate. Fapt dovedit și de Înalta Curte de Casație și Justiție”, spunea la vremea respectivă Aneta Badiu. Citeşte întreaga ştire: Ambasadorul României la Bruxelles, Andreea Păstârnac, acuzat de fostul consul român de la Tel Aviv că a protejat un sistem de corupție cu chitanțe false!
 
PRECIZĂRI:

 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și
 
Oameni de afaceri din Israel, interesaţi să investească la Mangalia