ANM Caracterizarea climatică a lunii mai, cea mai călduroasă și mai instabilă lună a primăverii. Temperaturi și precipitații

Luna mai este cea mai călduroasă, dar şi cea mai instabilă lună a primăverii. Deseori, în această lună, perioade cu zilele însorite şi calde (uneori chiar caniculare) alternează cu perioade cu zile reci și ploioase, iar ploile au adesea caracter torenţial.


Aceste modificări bruşte ale vremii se produc din cauza poziției centrilor barici de pe continentul european, ţara noastră fiind influenţată fie de cicloni mediteraneeni sau de dorsala anticiclonului azoric, fie de maximul barometric est-european sau, mai rar, chiar de anticiclonul nord-african. Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961-2021) are valori mai mari de 18 ºC în extremitatea sud-vestică a Olteniei. 



Valori medii lunare între 16 şi 18 ºC sunt caracteristice zonelor de câmpie (Câmpia de Vest, Câmpia Română, Câmpia Moldovei) și luncă, zonelor joase din Dobrogea şi a celor din Delta Dunării. Valori medii între 12 şi 16 ºC se întâlnesc în Dealurile Vestice, în Maramureș, în cea mai mare parte a Transilvaniei și a Moldovei, pe areale extinse din Dobrogea și în Subcarpați. În zona montană, dar şi în depresiunile intramontane, valorile temperaturii medii se situează între 6 şi 12 ºC.




La altitudini de peste 1700 m, mediile de temperatură sunt între 2 și 6 ºC şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2500 m altitudine) se înregistrează, în medie, temperaturi sub 2 ºC. Temperatura maximă absolută a lunii mai  în România este 40,8 ºC, înregistrată la Mărculeşti (jud. Călăraşi), în 27 mai 1950. În aceeaşi zi, s-au înregistrat maximele absolute la stațiile meteorologice București-Filaret (36,6 oC) și București-Afumați (35,5 oC).



Menţionăm că în perioada 25-28 mai 1950, mai ales în jumătatea de sud a României, în Transilvania, în centrul şi sudul Moldovei, temperatura maximă absolută a depăşit 32,0 ºC la peste 35 de staţii meteorologice., precizează ANM. 



Temperatura maximă absolută a lunii mai, la Bucureşti, este de 36,9 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 13 mai 1958. Ani în care s-au înregistrat valori mari ale temperaturii maxime absolute în luna mai, majoritatea peste 30 ºC, sunt: 2006, 1996, 1969, 1958, 1950, etc. Printre anii cu cele mai calde luni mai (temperatura medie lunară peste 16,5 ºC) se enumeră: 1968, 1996, 2002, 2003, 2007, 2013, 2018. 



Temperatura minimă absolută a lunii mai în România este -16,0 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 14 şi 15 mai 1940.



Temperaturi minime foarte scăzute, în luna mai, s-au mai înregistrat şi în anii: 2007, 1995, 1988, 1976, 1965, 1952. Anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 37, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, mai ales în zilele de 2 şi 3 mai, în cea mai mare parte, valorile fiind sub 0,0 ºC, iar în zona montană sub -11,0 ºC (-11,2 ºC la Călimani şi -11,8 ºC la Ceahlău Toaca). Printre anii cu cele mai reci luni mai (temperatura medie lunară sub 12,5 ºC) se enumeră: 1961, 1970, 1978, 1980, 1991.



La Bucureşti, minima absolută a lunii mai este -1,1 ºC, înregistrată în data de 3 mai 2007, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La stațiile meteorologice București-Filaret și București Afumați, temperatura minimă absolută este -0,2 oC, în data de 7 mai 1915 și respectiv -0,1 oC, în data de 11 mai 1953. 


Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna mai se remarcă prin creşterea intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice. Din datele înregistrate în perioada 1961–2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din luna mai sunt mai mici de 50 mm doar în Dobrogea, estul extrem al Câmpiei Române și sudul extrem al Moldovei. 



În Câmpia Română şi Câmpia de Vest, în Podișul Moldovei și vestul Transilvaniei, mediile de precipitaţii sunt cuprinse între 50 şi 75 mm. În cea mai mare parte a Transilvaniei, în Maramureș, în Podișul Sucevei, în zonele subcarpatice și în zonele montane joase, precipitațiile medii multianuale se situează în întervalul 75-125 mm. În zona montană înaltă din Carpații Meridionali și din nordul Carpaților Orientali acestea depăşesc 125-150 mm.



Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din mai (tabelul 1), înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 367,6 mm, la Vf. Omu, în anul 1941. La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din mai (tabelul 2) este de 259,7 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1971. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, aceasta fiind 247,7 mm. La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantității de precipitaţii este 233,4 mm, înregistrată în 2012.



Printre anii cu cele mai ploioase luni mai se enumeră: 1970, 1971, 1991, 2012, 2019.



Anii cu cele mai secetoase luni mai sunt: 1969, 1982, 1986, 1992, 2000. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore (tabelul 1), la staţiile meteorologice din România, este 146,7 mm, înregistrată la Sinaia Oraş, în 24 mai 1993. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 86,0 mm, înregistrată în 29 mai 1997, la Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi, s-a înregistrat maxima absolută și la stația meteorologică Bucureşti-Băneasa (61,9 mm). La stația București-Filaret, maxima absolută s-a înregistrat în data de 4 mai 2014 și este de 64,8 mm.