Anul trecut, România a identificat mai multe victime ale traficului de persoane, înregistrând o creștere semnificativă

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) a prezentat raportul privind traficul de persoane din 2024, evidențiind o creștere cu 35% a numărului victimelor identificate, ajungând la 610.

Autoritățile române au implementat măsuri importante, inclusiv modificări legislative și programe de instruire pentru profesioniști.

În 2024, au fost condamnate 152 de persoane implicate în traficul de persoane. De asemenea, ANITP a desfășurat campanii de sensibilizare pentru prevenirea acestui fenomen și sprijinirea victimelor.



Vă prezentăm comunicatul de presă integral pus la dispoziție de Agentia Națională împotriva Traficului de Persoane dedicat TIP report 2024: 

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) a finalizat și transmis, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, Departamentului de Stat al SUA, analiza datelor privind fenomenului traficului de persoane aferente anului 2024. Raportul privind traficul de persoane elaborat anual de către Departamentul de Stat al SUA (Traficking in Persons Report/TIP Report) oferă o imagine cuprinzătoare asupra situației traficului de persoane din întreaga lume și a instrumentelor pe care statele le folosesc pentru a consolida răspunsul și coordonarea în lupta împotriva acestui flagel. De asemenea, TIP Report evidențiază poveștile supraviețuitorilor, tacticile utilizate de traficanți și oferă recomandări despre cum pot statele să-și optimizeze politicile și răspunsul pentru a combate această infracțiune.

Raportul transmis de ANITP este produsul muncii susținute de-a lungul întregului an 2024 al instituțiilor implicate în lupta împotriva traficului de ființe umane (Minsterul de Interne-ANITP, IGPR, IGPF, IGI, Ministerul Public-DIICOT,  Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, ANPDCA, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației) și oferă o imagine detaliată a măsurilor și progreselor realizate de autoritățile române în combaterea acestui fenomen în anul de referință.


Oferirea rapidă a unei imagini detaliate asupra traficului de persoane, la puțină vreme după încheierea anului 2024, este un instrument vital pentru prevenirea, protecția victimelor, destructurarea rețelelor infracționale și consolidarea încrederii în instituțiile statului.

Astfel în anul 2024, autoritățile române au demonstrat o implicare pro-activă și constantă în lupta împotriva traficului de persoane, reușind să identifice cu 35% mai multe victime față de anul anterior, în SIMEV fiind înregistrate un număr total de 610 de victime exploatate prin diferite forme.

La acest rezultat au contribuit mai mulți factori, dintre care menționăm:

Implementarea consolidată a MNIR-Mecanismul Național de Identificare și Referire, după revizuirea acestuia în anul precedent,   de către toți actorii instituționali și din sfera societății civile și aplicarea principiului identificării pro-active a victimelor reprezintă  de asemenea mijloace ce au avut ca efect o mai bună identificare a victimelor traficului de persoane.


În anul 2024, ANITP, în cooperare cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și Asociația  eLiberare, au elaborat o serie de ghiduri practice, adresate diferitelor categorii de practicieni, cu scopul de a asigura o implementare mai ușoară și unitară a procedurilor și formularelor specifice, dar și cu scopul de a stimula identificare pro-activă a victimelor. Un  alt factor ce poate fi menționat este proiectul derulat de ANITP, dedicat actualizării bazei de date SIMEV, la nevoile reale de identificare victimelor traficului de persoane.În aceași direcție au contribuit și  modificărilor legislative, ce au debutat în anul 2023, prin care anumite tipologii infracționale au fost incluse în sfera traficului de persoane (spre exemplu, formele agravante ale proxenetismului).

Din perspectivă victimologică, exploatarea sexuală, cu toate formele asociate acesteia, inclusiv pornografia infantilă, se regăsește la majoritatea victimelor exploatate , având o prevalență de 75% la victimele  traficate.
      
Din perspectiva combaterii acestui fenomen , investigațiile și condamnările din perioada supusă evaluării se mențin constant la un nivel ridicat, tabloul datelor fiind unul similar cu al ultimilor ani.  Astfel în  anul 2024 au fost urmărite penal un număr de 796  de persoane, cu 313 persoane trimise în judecată. Și tendința condamnării faptelor de trafic de persoane se menține la un nivel ridicat, înregistrându-se un număr de 152 de persoane condamnate.

Succint amintim câteva dintre cele mai relevante măsuri întreprinse de autoritățile române cu responsabilități în domeniul luptei împotriva traficului de persoane în anul 2024:

Coordonarea luptei împotriva traficului de persoane a fost asigurată de Cancelaria Prim-Ministrului, care a continuat să prezideze Comitetul Interministerial de Coordonare Strategică Intersectorială. Adoptarea Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane 2024-2028 și Planul de Acțiune 2024-2026 subliniază angajamentul de a avea un sistem eficient de luptă împotriva traficului de persoane, cu resurse alocate corespunzător. Strategia prevede obiective structurate în jurul pilonilor Prevenire, Pedepsire, Protecție și Parteneriat. Prin acest document strategic, se promovează operaționalizarea unui mecanism guvernamental integrat de alocare a fondurilor pentru protecția și asistența victimelor.

Operaționalizată în februarie 2024, Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru combaterea traficului de persoane a consolidat cadrul legislativ, inclusiv prin amendamente pentru înăsprirea sancțiunilor pentru traficanți și creșterea protecției victimelor. Astfel, în   anul 2024, România a adoptat o serie de amendamente semnificative la Codul Penal, pentru a întări măsurile de combatere a traficului de personae. Astfel pedepsele pentru traficul de persoane au fost majorate, ajungând între 5 și 12 ani de închisoare, iar în caz de  recidivă, pedeapsa poate crește între 7 și 15 ani. Totodată, circumstanțele agravante pentru infracțiunea de proxenetism au fost eliminate și incluse în infracțiunile de trafic de persoane și minori. La fel de importantă este amendarea articolului 210 CP, ce a fost completat pentru a sancționa determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituției, cu aceeași pedeapsă ca și pentru traficul de persoane.

Aceste modificări au fost adoptate pentru a descuraja astfel de activități ilicite și a proteja grupurile vulnerabile, consolidând astfel cadrul legislativ în lupta împotriva traficului de persoane.

În scopul creșterii capacității instituționale de identificare a victimelor, ANITP a derulat 175 de sesiuni de instruire a categoriilor socio-profesionale care pot intră în contact cu victimele/potenţialele victime ale traficului de persoane, adresate unui număr de peste 6.800 de persoane. Aceste activități, alături de aplicarea mai eficientă a noului Mecanism de Identificare a Victimelor Traficului de Persoane,  au condus la îmbunătățirea  capacității  acestora de a recunoaște și a răspunde eficient cazurilor de trafic de persoane.

ANITP a continuat să desfășoare campanii de conștientizare publică, subliniind importanța implicării comunității și a sprijinirii victimelor traficului de persoane. În anul 2024, agenția a derulat 128 de proiecte educaționale și 26 de campanii naționale, sensibilizând peste 316.000 de persoane privind riscurile traficului de persoane, în diferitele lui forme de exploatare.

Dincolo de importanța sa internațională, răspunsul consolidate/integrat al autorităților române la Raportul privind traficul de persoane  (RAPORTUL TIP) este unul deosebit de util și pe plan intern, deoarce  surprinde încă de la începutul anului  portretul actualizat al fenomenului traficului de persoane în România și demonstrează implicarea și determinarea societății românești împotriva acestui flagel.


Citește și:

Trafic de droguri de risc. Ce au găsit polițiștii într-o mașină, în trafic, pe Autostrada A2 (FOTO)