Arhiepiscopia Tomisului are de lucru Cum se face diferenţierea moaştelor autentice de cele false din lăcaşurile de cult

În diferite biserici şi mănăstiri din ţară şi din străinătate se fac pelerinaje la moaştele unor sfinţi. Este o tradiţie creştinească, veche. Creştinii străbat distanţe mari, stau zeci de ore la cozi interminabile, se târăsc în genunchi sute de metri, pentru a ajunge să se închine, să sărute sfintele moaşte şi să spună acelui sfânt ceea ce le apasă sufletul. 

Cu toate acestea recent au fost descoperite aşa-zisele moaşte ale „martirilor" de la penitenciarul Aiud, expuse în mănăstirea Saon din judeţul Tulcea. E vorba de oasele unor foşti luptători împotriva comunismului, încarceraţi la Penitenciarul Aiud, pe care Biserica Ortodoxă nu i-a canonizat. De asemenea, la o mănăstire din judeţul Suceava, oamenii sunt îndemnaţi să se roage la degetul Sfântului Ioan, chiar dacă în cărţile sfinte este scris că trupul acestuia nu a fost găsit în groapă. De asemenea, niciun alt lăcaş din lume nu are rămăşiţe ale lui. În urma acestor descoperiri, Arhiepiscopia Tomisului a ordonat tuturor lăcaşurilor de cult din subordine să depună la Centrul Eparhial copii după actele de autenticitate ale moaștelor pe care le au expuse spre închinare credincioșilor. "În judeţul Constanţa sunt 300 de lăcaşe de cult, printre care 30 de mănăstiri. În 10% dintre acestea sunt expuse racle cu moaşte. Stareţii şi preoţii parohi trebuie să prezinte copii după actele de autenticitate ale moaștelor sau actele de donaţii. În cazul în care vor exista probleme cu aceste documente, moaştele vor fi retrase de la închinăciune. În aşa fel vom avea şi un inventar al moaştelor, depuse în bisericile şi mănăstirile din judeţul Constanţa", a declarat Călin Gavrilaş, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului. Precizăm că regulile bisericeşti impun ca toate moaştele să fie însoţite de unul din următoarele documente: Certificat de autenticitate (emis de un antropolog), Gramata (emis de un episcop) sau Act de donaţie.

La ale cui moaşte se închină constănţenii?

Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului, la mănăstirile din judeţul Constanţa sunt depuse părticele din moaştele mai multor sfinţi şi mucenici. Catedrala Mănăstirii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel păstrează părticele din moaştele sfântului Pantelimon şi ale sfinţilor mucenici Epictet şi Astion, Atal, Camasie, Filip, Agachie, Ignatie, Mercurie, Paraschevi din Grecia, Auxenia, Simion Stâlpinoiu, Stelian (ocrotitorul copiilor). Aici se mai păstrează părticele din moaştele sfinţilor Teodosie cel Mare, Antipa de la Calapodeşti şi Teodor Tiron. În Mănăstirea Peştera Sfântului Andrei sunt păstrate părticele din moaştele sfântului Andrei, iar la Mănăstirea Dervent găsim părticele din moaştele sfinţilor mucenici Epictet şi Astion, o părticică din stânca Golgotei şi un veşmânt de moaşte-epitrahil al sfântului Grigorie Decapolitul. La Mănăstirea de la Lipniţa credincioşii pot atinge părticele din moaştele proorocului Ioan Botezătorul, ale sfântului cuvios Onufrie şi ale sfântului mucenic Dasie. Moaştele sfântului Ioan Gură de Aur, ale sfântului Ioan Botezătorul, ale sfinţilor mucenici Mina, Haralambie, Ignatie, Agachie şi Mercurie sunt depuse la Mănăstirea Istria, iar la Mănăstirea 23 August credincioşii se pot ruga la părticele din moaştele sfinţilor Antonie de la Ezerul, Iov şi Anfilohie, ale sfinţilor mucenici Sinoe şi Raid şi ale sfântului Antipa de la Calapodeşti. În Mănăstirea Costineşti sunt depuse părticele din moaştele sfinţilor mucenici Zotic, Antal, Camasie, Filip şi Nifon de la Constantinopol. Părţi din moaştele sfântului Tiron se află în biserica Sfântul Teodor Tiron din Constanţa (cartierul Medeea). Fragmente din moaştele sfinţilor Maria Magdalena, Constantin şi Elena, Antonie de la Verias, Paraschevi din Grecia, Arsenie Capadocianul şi Antim se află la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din comuna Dumbrăveni. Moaştele Sfântului de la Bari se află în Biserica Sfântul Nicolae din Năvodari.

Veşmântul sfintei cuvioase Parascheva este păstrat în Biserica Sfânta Maria din Ovidiu. Părticele din moaştele sfinţilor Zotic, Atal, Camasis şi Filip, Lavrentie de la Cernigov, Ignatie Briancianinov, Iona de Kiev, Daniel de Pereslav, Corneliu de Pereslav, Andrei Cneazul de Smolensk, Dimitrie al Rostovului, Atanasie Serpuhov, Sfinţi din Pustia Chitaevului, Antonie de la Iezeru-Vâlcea, Chiril al Athosului, Iov de la Poceaev, Sinai şi Rait, Amfilofie de la Poceaev se află păstrate într-o raclă şi în casete la Mănăstirea Sfântul Nicolae din localitatea 23 August, alături de fesurile sfinţilor Ioan Rusul, Iov, Amfilohie, mănuşile sfinţilor Teofil cel Nebun pentru Hristos, Dumitra, Luca al Crimeei, Iona al Odesei. Fragmente din moaştele sfinţilor Epictet şi Astion, Ioan Gura de Aur, Ioasaf, sfântul Necunoscut de la Ierusalim se află la Mănăstirea Sfânta Maria din Techirghiol, iar o parte din mâna dreaptă a sfântului Ioachim Vatopedinul din Itaca este păstrată la Biserica Adormirea Maicii Domnului din Mangalia. Părţi din moaştele sfinţilor Maria Magdalena, Sinai şi Rait, cuvioşii Natan, Paisie şi Sila de la Putna, moşul Gheorghe Lazăr (sec. XX, necanonizat), sfinţii ruşi (Serafim de Sarov) se află la Mănăstirea Sfântul Ioan Casian din comuna Târguşor, alături de părticele din osemintele părintelui Vichentie Malpu (necanonizat) şi ale părintelui Antim Găina (necanonizat), de centura sfântului Nectarie de Eghina şi de un veşmânt de moaşte al sfintei Filofteia. La biserica romano-catolică Sfântul Anton din municipiul Constanţa sunt depuse moaştele sfântului Anton şi o relicvă a sfintei cruci. La biserica romană-catolică Padre Pio este depusă o relicvă a lui Padre Pio.