Armata României a dat, ieri, ultimul onor unuia din marii săi generali. Ce spune, Otilia Sava, fost ministru secretar de stat în MApN

Rămas bun, domnule general Viorel Cosma...
La Cimitirul Andronache din București, Armata României a acordat un ultim onor generalului-maior (rtr.) Viorel Cosma.

Acestea sunt cuvintele de adio postate pe pagina de Facbook a Ministerului Apărării Naționale.

După, care, cu câteva imagini, ale generalului alături de șeful Statului Major General, generalul Nicolae Ionel Ciucă, în aceeași postare se mai arată:

Personalitate marcantă a culturii române, profesor, renumit muzicolog, autor a peste 100 de volume cu caracter monografic, istoriografic și de critică muzicală, pasionat cercetător al biografiei și creației lui George Enescu, generalul-maior (rtr.) Viorel Cosma a participat, în ultimii ani de viață, la multe evenimente organizate de Ministerul Apărării Naționale în onoarea veteranilor celui de-Al Doilea Război, din rândul cărora făcea parte.
Conducerea Ministerului Apărării Naționale este alături de familia îndurerată și transmite sincere condoleanțe.
 
Otilia Sava, fost secretar de stat în Ministerul Apărării a transmis și ea pe pagina sa de facebook un mesaj de ”Condoleanțe doamnei Cosma și fiicei Roxana, cea mai iubită dintre pământeni”. 

De altfel Otilia Sava scria, chiar în ziua de Sfânta Maria, când a murit generalul Cosma:

”Domnul general Viorel Cosma a pășit în eternitate astăzi, la ora 11.00

Îl caut cu amărăciune în toate cuvintele pe care mi le-a lăsat în grijă, în toate emoțiile care au însoțit întâlnirea noastră pe pământ, în cascadele de râs pe care mi le smulgea de câte ori eram copleșită și în ultimele lacrimi pe care le-am împărțit la ziua lui.

Împlinea 94 de ani exact în ziua în care îmi încetase mandatul de secretar de stat. Se temuse că n-am să-i mai calc pragul, prinsă fiind cu predarea hârtiilor și apăsarea oricărui sfârșit. Când m-a văzut în prag s-a luminat ca un copil fericit și a turuit pe nerăsuflate: "Să știi că te-aș fi sunat să-ți spun ca poți pretinde cât vrei că ești în ședințe... pentru că ziua mea ține până la 12 noaptea!" Ne-am ținut strâns mâinile de parcă trenul meu pleca pentru totdeauna și n-am reușit să-l conving ușor ca ne vom vizita toată viața și pentru totdeauna.

Nu mi-am imaginat că trenul lui era cel care pleca și că "toată viața" nu însemna chiar atât de mult. M-am scuturat de plâns sub mâna lui părintesc protectoare și am ascultat melodia pe care o găsiți atașată.

A fost un mare om de cultură care ne-a dăruit enorm și căruia i-am răspuns prea târziu și cu mult prea puțin.

A fost un veteran de război pe care România nu a știut că-l are, fiind avansat la gradul de general abia în urmă cu doi ani. După ce a apărut în primele emisiuni TV dedicate veteranilor de război, l-au sunat elevii din lumea întreagă să-l întrebe de ce nu a știut nimeni, niciodată, că este un erou.


A fost rănit de două ori în Cel de-Al Doilea Război Mondial, așa cum a fost și tatăl său în Primul Război Mondial. A plecat călare din Regimentul de Gardă la război să-și ofere tinerețea și viața țării lui, pe care a iubit-o enorm. Și-a dăruit toată priceperea, talentul și geniul pentru a fi un bun român, așa cum îi plăcea să creadă că ar trebui să fie oricare dintre noi.

Mi-e greu să spun că "a fost". Astăzi pare imposibil să cred că n-are cine să-mi mai răspundă la telefon. Mai ales acum, când sub îndrumarea lui am dat naștere fundației "Alături de veteranii și văduvele de război", cu care speram să descoperim eroii României înainte de a fi prea târziu.

Sunt spirite care se întâlnesc pur și simplu, fără să aibă nevoie de trecut, de timp, ori de garanții. Am călătorit unul în altul până la capăt și ne-am iubit fără rest.

Îți mulțumesc, om frumos! Într-o bună zi, la ora 11, ne vom revedea pe partea cealaltă”!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Despre Viorel Cosma
Potrivit wikipedia, muzicologul, profesorul, lexicograful și criticul muzical Viorel Cosma s-a născut la 30 martie 1923 în Timișoara. Studiile muzicale (vioară) le-a început în copilărie la Conservatorul Municipal din Timișoara (1929–1931), continuându-le și amplificându-le la Universitatea Națională de Muzică din București (1945–1950) cu Mihail Jora, Leon Klepper, Marțian Negrea, Constantin Silvestri, George Georgescu, Ion Dumitrescu, Dimitrie Cuclin, Zeno Vancea etc. Este Doctor în Muzicologie (1998), fiind distins cu Premiul Academiei Române (1974), premiul internațional al criticii muzicale Artisjus din Budapesta (1984), premiile Uniunii Compozitorilor (de 10 ori, obținând în 1999 premiul de excelență și în 2004 Marele Premiu), cu Ordinele Coroana României, Steaua României, Steaua RSR, Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer (2006). A fost profesor la Conservatorul Alberto della Pergola din București (1945–1947), la Liceele de Muzică „Dinu Lipatti” și „George Enescu” din București (1951–1964), la Universitatea Națională de Muzică și Universitatea Hyperion din București (1951–1999). A desfășurat o intensă activitate de critică muzicală în presa din România și din Europa, America de Sud, America de Nord, Africa și Asia, publicând peste 5.000 de eseuri, studii, articole, recenzii etc. A participat la numeroase Simpozioane și Conferințe de muzicologie în Europa și SUA, susținând comunicări științifice, conferințe, referate. Este coautor al libretului operetei Lăsați-mă să cânt de Gherase Dendrino (1954), reprezentată în România, Germania, URSS Austria, Belgia, Olanda, Bulgaria, Cehoslovacia etc.
 
Ca muzicolog a publicat peste 100 de volume (în limbile română, engleză, germană, rusă, bulgară, japoneză) cu caracter istoriografic, monografic, lexicografic, epistografic, precum și ediții de critică muzicală, muzicologie-comparată, antologii, ghiduri. Cele 14 volume dedicate lui George Enescu (în română, engleză, rusă, japoneză, bulgară), precum și lexicoanele Compozitori și muzicologi români (1965), Muzicieni români (1970), Muzicieni din România, vol. 1–10 (1989–2012) și Interpreți din România (1996) i-au adus o consacrare internațională. În prezent a inițiat pentru tipar (2005) monumentala lucrare Enciclopedia muzicii din România (15 volume) din care au apărut primele două volume (A–B). Este membru a numeroase organisme, asociații și fundații profesionale din țară și de peste hotare (Georg Friedrich Händel Gesellschaft din Halle / Saale, The International Musicological Society din Basel, Gesellschaft für Musikforschung din Kassel, Société Française de Musicologie din Paris, Société Fryderyk Chopin din Varșovia etc.).
 
Este membru corespondent al Pontificia Accademia Tiberina din Roma, Italia, din 24 ianuarie 2004, instituție fondată în 1813.
 
Este Doctor în Muzicologie al Universității Naționale de Muzică din București, Doctor Honoris Causa al Institutului de Arte din Chișinău (Rep. Moldova), Cetățean de Onoare al orașului Timișoara.
 
A pus bazele lexicografiei muzicale moderne în România, realizând – prin cele 9 lexicoane (1965–2006) – cea mai amplă exegeză lexicografică națională din lume. Investigația istorică se întinde pe 5 secole (1500–2000), muzicologul descoperind sute de nume de creatori români care au activat în țară și peste hotare. Ca profesor de muzicologie a ridicat prima generație profesionistă de muzicologi și critici muzicali români din secolul XX, deținând prima catedră de profil din cadrul Universității Naționale de Muzică din București. A adus contribuții esențiale la legăturile culturilor muzicale europene cu România, descoperind peste 100 de lucrări străine, inspirate din folclorul românesc (consemnate în Dicționarul interferențelor muzicale, în cicluri de concerte-experimentale sub genericul Vocația universală a folclorului românesc, în comunicări științifice susținute în România, Europa și SUA). În mod special, s-a ocupat de personalitatea lui George Enescu și legăturile sale de prietenie cu Franța și SUA, conferențiind la Universitatea Sorbone, Académie des Beaux Artes din Paris și Boston University. A redactat articole lexicografice la Grove’s Dictionary of Music and Musicians, Die Musik in Geschichte und Gegenwart, Dictionnaire des interprètes de Alain Pâris și la marile enciclopedii din lume (Sohlman Musiklexikon, Das Große Lexikon der Musik, Science de la Musique ș.a.).