Astăzi se împlinesc 129 de ani de la moartea lui Nică al lui Ştefan a Petrei din Humuleşti

Au trecut 129 de ani de când Ion Creangă, marele nostru scriitor, a trecut la cele veşnice. Acesta s-a născut la 1 martie / 10 iunie 1837 la Humuleşti, data naşterii sale fiind incertă. Ne amintim cu drag de el ca fiind un povestitor desăvârşit. Ion Creangă a fost unul dintre clasicii literaturii române, rămânând în memoria românilor pentru opera sa autobiografică „Amintiri din copilărie”.
 
Ion Creangă s-a născut într-o familie de ţărani, el având şapte fraţi şi surori. În 1847 merge la şcoala din satul natal Humuleşti, acolo unde dascălul din sat îi deschide porţile învăţăturii, pentru ca apoi să ajungă în grija bunicului său David, care îl va duce pe acesta pe valea Bistriţei, la Broşteni.
 
Deoarece mama sa a vrut să îl facă preot, acesta este trimis la Şcoala catihetică din Fălticeni, supranumită „fabrica de popi”. După mai multe impedimente, Creangă devine preot  şi se întoarce în satul natal.
 
După ce, timp de 12 ani, a fost dascăl, dar şi diacon, îndrumat de Titu Maiorescu, în 1872 este exclus din rândurile clerului. Câţiva ani s-a dedicat scrierii unor manuale şcolare, iar în 1868 a publicat manualul „Abecedar”.
 
În anul 1875, Ion Creangă îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, cu care leagă o frumoasă prietenie. Meritul marelui poet a fost faptul că el este cel care l-a determinat pe „Nică” să scrie. Se poate spune că, dacă nu era Eminescu, care l-a încurajat să scrie, văzându-i talentul, Creangă putea să rămână nedescoperit.
 
Primul volum postum al lui Creangă conţinea basme culese din „gura poporului” şi care îl vor personifica pe Ivan Turbincă. O altă categorie a scrierilor lui Ion Creangă este reprezentată de anecdote, povestiri ale căror subiecte erau inspirate de istoria contemporană.
 
Dintre scrierile sale, o amintim pe cea intitulată „Cinci pâini”, o satiră la adresa judecătorilor şi a avocaţilor, pe care scriitorul îi numeşte „ciorogari, porecliţi şi apărători”. Creangă a demonstrat că, pe lângă umor, se pricepea şi la matematică. Ion Roată este o personalitate pe care „Nică” a făcut-o cunoscută, el fiind unul dintre deputaţii ţărani în divanul ad-hoc. „Ion Roată şi Unirea” este cunoscută ca fiind „o glumă cu multă fineţe satirică la adresa stratului conducător al ţării, care nu voieşte a recunoaşte drepturile ţărănimii”.
 
Partea de început a operei lui Ion Creangă este de fapt o reproducere a „producţiunilor poporane”, iar scriitorul a fost catalogat drept un mare culegător de folclor. Basmele şi poveştile lui înfăţişează în mod deosebit spiritul oamenilor de la ţară, fără a lipsi inconfundabila tuşă personală a autorului.

 
Din opera sa fac parte poveştile „Capra cu trei iezi”, „Dănilă Prepeleac”, „Povestea lui Harap-Alb”, „Povestea poveştilor”, dar şi nuvele, romane autobiografice, scrisori şi povestiri. Printre acestea mai menţionăm „Popa Duhul”, „Scrisori către Mihai Eminescu”, „Moş Ion Roată şi Unirea”, „Inul şi cămeşa” şi „Prostia omenească”.
 
Ion Creangă, cunoscut în mod special pentru „Amintiri din copilărie”, a rămas în memoria colectivă a multor generaţii şi probabil va dăinui, deoarece textele sale au aplicabilitate în orice moment al oricărei epoci.
 
În cea mai personală scriere a sa, care i-a şi consolidat reputaţia de prozator, ne povesteşte momente din copilăria sa, păţanii ale sale, bucurii şi împliniri. Ion Creangă a povestit despre viaţa sa cu multă sinceritate, indiferent de situaţie. 
A murit pe 31 decembrie 1889, la Iași. Fiind iubit de toată lumea, şi oraşul Constanţa i-a adus un omagiu, o stradă din municipiu purtând numele scriitorului.
 
Sursă foto: Captură YouTube din filmul „Ion Creangă - Amintiri din copilărie” (film din 1964).