Aşteaptă răspuns de la APM Constanţa OMV Petrom SA va săpa sonda de exploatare Lebăda Vest din perimetrul de explorare Istria (document+galerie foto)

OMV Petrom SA a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa memoriu de prezentare „Executarea lucrărilor de săpare a sondei de exploatare LVO7 Lebăda Vest din perimetrul de explorare - exploatare - dezvoltare XVIII Istria“, pentru obţinerea acordului de mediu. Executantul lucrărilor este Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa.
 
Prezentul memoriu este întocmit conform Ordinului 135/2010 al Ministerului Mediului şi Pădurilor (Anexa 5), pentru proiectul „Executarea lucrărilor de săpare a sondei de exploatare LVO7 Lebăda Vest din perimetrul de explorare - exploatare - dezvoltare XVIII Istria“. Realizarea proiectului presupune săparea unei noi sonde de exploatare cu două traiecte în zona de zăcământ, sondă ce va fi amplasată pe platforma fixă suport sonde nr. 6 (PFSS6), slot A din perimetrul de explorare - exploatare - dezvoltare XVIII Istria.
 
Lucrările de săpare a sondei din cadrul perimetrului de explorare - dezvoltare şi exploatare petrolieră XVIII Istria se vor executa în baza avizului Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în curs de elaborare. Din punct de vedere geologic, structura Lebăda Vest este amplasată pe flancul nord-estic al Depresiunii Istria, aparţinând Platoului continental românesc al Mării Negre, pe aliniamentul structural Pescăruş - Lebăda Est - Lebăda Vest - Delta - Sinoe, evidenţiat la nivelul depozitelor sedimentare de vârstă Jurasic mediu - Neocomian, Cretacic şi Eocen, structura Lebăda Vest aflându-se la o distanţă de cca 80 Km de Constanţa. Administrativ, structura Lebăda Vest este localizată în cadrul Perimetrului de explorare - dezvoltare - exploatare XVIII Istria, respectiv Perimetrului de exploatare - dezvoltare Lebăda Vest. Din punct de vedere morfologic, perimetrul XVIII Istria se află în partea nordică a Depresiunii Istria, cuprinsă între falia Heracleea, la nord, şi prelungirea în domeniul marin a faliei Peceneaga - Camena, la sud. Această depresiune separă şelful nordic (Depresiunea Preeuxinică, respectiv extinderea în acvatoriu a Deltei Dunării şi a zonei Tulcea) de şelful sudic (prelungirea în domeniul marin a Platformei Moesice), iar în ansamblul geologic, zona s-ar situa în mare parte pe prelungirea în zona acvatorială a Orogenului Nord-Dobrogean.

 Istoricul lucrărilor de cercetare geologică şi geofizică 

Noua interpretare geologică la nivelul structurii Lebăda Vest a făcut ca, începând cu anul 2008, să fie demarată activitatea de foraj al primelor sonde de dezvoltare orizontale. Astfel, în perioada 2008-2013, au fost forate sondele orizontale LVO3, LVO4, LVO5, LVO6, 825A şi LV11B. Rezultatele favorabile obţinute în urma săpării şi punerii în producţie a sondelor orizontale echipate pentru stimulare selectivă au încurajat continuarea activităţii de dezvoltare la nivelul acestui zăcământ şi, în cursul anului 2015, s-a desfăşurat unor sonde de tip sidetrack (găuri noi din sonde vechi) din sondele 821bis, 826 şi 827, denumite 821bisA, 826A şi 827A.
 
În perioada 2015 - 2016, ca urmare a rezultatelor foarte bune obţinute după punerea în producţie a sondelor 821bisA, 826A şi 827A, echipe multidisciplinare din cadrul OMV Petrom - Unitatea de Afaceri Dezvoltare & Inginerie de Zăcământ şi Zona de Producţie nr. X Petromar au analizat posibilitatea îndesirii gabaritului de exploatare, pe flancul nord-estic al structurii, utilizând aceeaşi tehnologie.
 
De asemenea, numărul limitat de sloturi libere existente la nivelul PFSS6 şi costurile ridicate necesare realizării unei sonde noi, respectiv a unei drene orizontale, au condus la investigarea/identificarea pe plan internaţional a unor noi metode care să permită realizarea unui proiect favorabil din punct de vedere economic. Una dintre tehnologiile identificate a fost aceea de săpare şi echipare pentru producţie a unei sonde de exploatare cu mai multe drene (sondă multilaterală).
 
Având în vedere amplasarea la nivelul zăcământului a sondelor existente, aria de drenaj şi comportarea în exploatare, s-a considerat oportună proiectarea forajului sondei LVO7, cu două drene, în vederea îndesirii gabaritului de dezvoltare a zonei situate în nord-estul structurii, între sondele LV11B şi 825A. În urma analizei economice efectuate, s-a concluzionat că săparea unei sonde cu două drene este cea mai fezabilă. Sonda se va putea săpa din slotul A al platformei fixe suport sonde PFSS 6A.

Justificarea necesităţii proiectului 

Industria petrolului şi a gazelor naturale nu se poate dezvolta fără o intensă activitate de interpretare a informaţiilor culese de-a lungul timpului, în vederea descoperirii unor structuri geologice productive şi a diverselor relaţii dintre structurile deja cunoscute. Din ce în ce mai mult, în ultima perioadă se caută capcane subtile, în zone cu geologie complicată, ceea ce solicită mai multă atenţie în prelucrarea şi interpretarea datelor, precum şi în proiectarea şi executarea lucrărilor de foraj. De asemenea, în ultimii ani a fost analizată posibilitatea realizării unor drene în diferite zone ale structurilor evidenţiate, prin aplicarea de metode de re-săpare sau de săpare a unor sonde cu mai multe drene (găuri). Realizarea proiectului presupune săparea unei noi sonde de exploatare cu două traiecte, amplasată pe platforma fixă suport sonde PFSS6 slot A din perimetrul de explorare - exploatare - dezvoltare XVIII Istria.

Date de foraj

Pentru amenajarea unei sonde conform procesului tehnologic de forare, sunt folosite o sapă şi ţevi (garnituri de foraj) care fac legătura între sapa de foraj şi suprafaţă. Garnitura este coborâtă treptat în sondă cu ajutorul instalaţiei de foraj tip sistem Top Drive, care asigură rotirea continuă a garniturii de foraj şi a sapei. Materialul prin care avansează sapa de foraj trebuie să fie adus la suprafaţă. Bucăţile de rocă desprinse în timpul forajului se numesc generic „detritus“ (detritus mineral). Aducerea la suprafaţă este realizată cu ajutorul fluidului de foraj, care este introdus în prăjinile de foraj cu ajutorul unor pompe de mare presiune şi care circulă în permanenţă prin sapă. Detritusul este adus la suprafaţă prin noroiul de foraj şi este examinat imediat pentru a obţine informaţii cu privire la straturile geologice care sunt traversate (probe de sită). Fluidul de foraj este curăţat şi recirculat în sondă. Sapa este rotită de la suprafaţă cu ajutorul garniturii de foraj. Prin interiorul garniturii de prăjini se pompează fluid de foraj care iese prin orificiile sapei, spală talpa sondei, răceşte sapa şi apoi, trecând în spaţiul inelar format între prăjini şi pereţii sondei, antrenează cu el la suprafaţă particule de rocă dislocate de sapă.
 
Sonda LVO7 Lebăda Vest se va realiza în cinci etape de foraj. Prima drenă va fi săpată de la suprafaţă, deviată până la adâncimea de 3.435 m. De la adâncimea de 2.180 m a găurii iniţiale se va iniţia o fereastră în vederea săpării celei de-a doua drene, cu adâncimea finală la 3.587 m. Sonda va fi săpată prin utilizarea unor fluide de foraj ecologice biodegradabile, pe bază de apă tip WBM, cu greutate specifică de 1,03-1,15 / 1,20-1,25sg, şi a unor fluide pe bază de răşini sintetice NADF, cu greutate specifică de 1.40-1.50 / 1.20-1.25sg, volumul estimat de fluid pe bază de apă de mare WBM utilizat fiind de 990 mc, iar volumul estimat de fluid pe bază de răşini sintetice NADF utilizat fiind de 940 mc. Ambele drene vor fi săpate orizontal la nivelul zăcământului şi vor atinge o adâncime finală de 3.435 m, respectiv 3.587 m pe traiect. Operaţiile de echipare definitivă a sondei LVO7 şi de stimulare a celor două drene se vor efectua utilizând instalaţia P80 amplasată la platforma PFSS6 şi cu asistenţă navă GSP King pentru operaţia de stimulare.

Cum va decurge procesul tehnologic 

Circuitul complet al fluidului de foraj în timpul procesului tehnologic de săpare a sondei LVO7 Lebăda Vest este următorul: fluidul de foraj este aspirat din habe metalice şi refulat sub presiune prin conducte orizontale şi verticale în capul hidraulic prin prăjini şi prin orificiile sapei. Ulterior, fluidul de foraj încărcat cu detritusul mineral va urca sub presiune prin spaţiul inelar format între prăjini şi pereţii sondei la suprafaţă. Aici, fluidul încărcat cu detritus mineral va trece prin sitele vibratoare, unde are loc îndepărtarea detritusului mineral, după care ajunge în habele de stocare. Fluidul de foraj va fi curăţat de particulele fine cu ajutorul hidrocicloanelor sau al unei centrifuge, omogenizat şi tratat. Fluidul astfel curăţat va fi recirculat în sondă. Detritusul mineral rezultat în urma forajului pe bază de răşini sintetice este depozitat în ambalaje speciale (Skips) de aproximativ trei metri cubi, transportat cu vaporul la ţărm în baza Petromar, apoi este încărcat în vidanje şi transportat pentru biodegradare la SC Oil Depol Services SRL - Nazarcea.

Lucrările de forare, executate de pe platforma de foraj marin „Uranus“

Lucrările de forare ale sondei LVO7 Lebăda Vest din cadrul perimetrului de explorare - exploatare - dezvoltare XVIII Istria se vor executa utilizând platforma de foraj marin „Uranus“ aparţinând companiei GSP Offshore (Grup Servicii Petroliere), capabilă să opereze în ape cu adâncimi de circa 101,6 m, adâncimea maximă de forare fiind de 7.620 m. Se face menţiunea că nu se deversează nimic în mare, totul se recuperează şi se aduce la mal spre neutralizare. Platforma de foraj marin este dotată cu sistemele necesare atât activităţii de foraj, cât şi de asigurare a condiţiilor de locuit pentru personalul operator (maximum 90 de persoane). 

Despre OMV Petrom 

Conform informaţiilor furnizate de Registrul Comerţului, OMV Petrom are un capital social subscris de 5.664.410.833,5 lei, integral vărsat, din care în lei - 5.629.514.441,6, integral vărsat, în euro - 9.544.163,19, integral vărsat, şi în dolari - 11.623.836,34. Valoarea participării străine totale în lei este de 3.007.153.361,1. Numărul de acţiuni este de 56.644.108.335, din care numărul acţiunilor nominative este 56.644.108.335, fiecare în valoare de 0,1 lei. Acţionari persoane juridice sunt Ministerul Energiei, în numele Statului Român, cu 20,639% din capitalul social, Fondul Proprietatea SA, cu 12,5654% din capitalul social, OMV Aktiengesellshaft, cu sediul social în Austria, cu 51,011% din capitalul social, Listă Persoane Juridice, cu 13,8423% din capitalul social, Listă Acţionari PPM, cu 1,9429% din capitalul social.
 
Persoane împuternicite sunt: Stefan Waldner - director financiar, Daniel Turnheim - membru în consiliul de supraveghere, Lăcrămioara Diaconu Pintea - membru în directorat, Reinhard Florey - membru în consiliul de supraveghere, Rainer Seele - membru în consiliul de supraveghere, Manfred Leitner - membru în consiliul de supraveghere, Joseph Bernhard Mark Mobius - membru în consiliul de supraveghere, Mariana Gheorghe - preşedinte al directoratului, director general executiv, Neil Anthony Morgan - membru în directorat, Jochen Weise - membru în consiliul de supraveghere, Radu Spiridon Cojocaru - membru în consiliul de supraveghere, Mihai Busuioc - membru în consiliul de supraveghere, Peter Rudolf Zeilinger - membru în directorat, Johann Pleininger - membru în consiliul de supraveghere. Domeniul de activitate principal al societăţii îl reprezintă extracţia petrolului brut, explorarea şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale. Potrivit Ministerului de Finanţe, OMV Petrom a raportat pentru anul fiscal 2015 o cifră de afaceri netă de 13.687.616.179 de lei, o pierdere de 630.646.624 de lei şi 15.581 de salariaţi.

 
În secţiunea „Documente“ puteţi consulta memoriul depus la APM Constanţa.