Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța, gazdă a numeroase activități. Ce program este anunțat pentru perioada următoare

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța a pregătit pentru săptămâna aceasta, 29 august - 04 septembrie 2022, numeoase activități și proiecte: 

Expoziție BOOK IMPACT-colaborare între Centrul Cultural „T. Burada” Constanța și Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța parter-hol central-luna septembrie.

Expoziție „Cafea și ceai cu tradiție. Ustensile învechite de la rude moștenite”- parter-holul central-colaborare între mai multe compartimente ale Bibliotecii-luna septembrie.

5  septembrie- Cărți dobrogene de referință: Petru Vulcan. Istoricul orașului Constanța (1911): postare (Biroul bibliografic: Corina-Mihaela Apostoleanu, Angela -Anca Dobre, Adriana Pitu, Luminița Stelian). 
 
10  septembrie- Zilele  Europene ale a Patrimoniului: valori dobrogene- postare (Responsabil Angela Anca Dobre).

20 septembrie - cărți dobrogene de referință: Vasile Helgiu. Școala românească dobrogeană de la înființare până în 1938: Monografaie, istoric, documente, diagrame (1938): postare (Biroul bibliografic: Corina-Mihaela Apostoleanu, Angela -Anca Dobre, Adriana Pitu, Luminița Stelian) .
 
Secția pentru copii a Bibliotecii Județene “I.N.Roman” Constanța propune cititorilor, pentru luna septembrie, următoarele expoziții de carte:
 

16 septembrie – Leul a fost instituit ca monedă oficială - ExpozițieSpre sfârşitul secolului al XVI-lea, dintre toate felurile de taleri de argint (monede de dimensiuni mari, cântărind peste 25 de grame) care au pătruns şi au circulat în Principatele Române, unul singur a cunoscut un destin cu totul special.

Este vorba despre talerul – olandez „Lowenthaler”, numit de români „leu” pentru ca pe reversul său apărea figura unui leu rampant (ridicat în două labe). Această monedă a circulat până pe la 1750 şi a intrat atât de bine în conştiinţa colectivă a românilor, încât a devenit o monedă de referinţă. Chiar şi după dispariţia leului din circulaţie, preţurile au continuat să fie calculate în această monedă până la 1867, când aveau să fie bătuţi primii lei româneşti.

În 1835, în ziua de 16 septembrie, domnitorul Munteniei, prinţul Alexandru Ghica, a oficializat leul ca monedă a principatului său. Este un moment de pionierat, principatele româneşti erau încă separate, aşa cum voiau marile puteri. În acest context, domnul muntean a ales leul să fie moneda ţării sale, unde circulau o multitudine de monede străine, care din Occident, care din Orientul turcilor.

La mai puţin de un an de la urcarea pe tron, în 1867, domnitorul Carol l stabileşte moneda naţională cu numele leu, ca o monedă bimetalică cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având ca subdiviziune banul, în număr de 100. Primele monede româneşti emise, cu grijă, au fost cele divizionare din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani şi 10 bani, care au fost bătute la Londra.

26  septembrie  - Ziua europeana a limbilor – ExpozițieÎncepând din 2001, la 26 septembrie este marcată, anual, Ziua europeană a limbilor, o iniţiativă a Consiliului Europei.


Scopul acestui eveniment este de a promova plurilingvismul, ca punte esenţială de comunicare între popoare, dar şi un instrument de interes turistic sau profesional.

În plus, cunoaşterea limbilor străine facilitează o mai bună înţelegere interculturală, fundamentul patrimoniului cultural european, descoperirea unor culturi noi, posibilitatea de a căpăta o perspectivă diferită asupra lumii şi de a-i înţelege mai bine pe cei din jur.

Aproximativ 800 de milioane de locuitori din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei sunt invitaţi să înveţe mai multe limbi străine, atât în cadrul şcolii, cât şi în afara ei.

Marin Iorda  - ExpozițieMarin Iorda s-a născut la data de 1 septembrie 1901 în orașul București, având numele real de Marin Iordache. În anul 1914 devine colaborator al Revistei copiilor și a tinerimii, editată de către C. G. Costaforu, trimițând poezii, povești, glume, anecdote și jocuri distractive. La această revistă colaborau pe atunci Elena Farago, I.C. Vissarion, Ion Pas, Victor Eftimiu și alții.

După război, este angajat ca ilustrator și grafician în redacția Revistei copiilor și a tinerimii. Alături de el s-au alăturat revistei scriitori ca Ion Slavici, Ion Agârbiceanu sau Victor Ion Popa. Peste câțiva ani, a început colaborarea la Adevărul literar.

În anul 1919 a intrat prin concurs la Școala de belle-arte din București, avându-i ca profesori pe Dimitrie Paciurea și Frederik Storck. Profesând de nevoie gazetăria,
Iordache a oscilat între proza cotidiană și desen.   În anul 1924, odată cu lansarea revistei Dimineața copiilor, Iordache (cunoscut sub pseudonimul Iorda) începe să creioneze un personaj de benzi animate numit Haplea, după scenariul lui Nicolae Batzaria (1874-1952).

Începând din anul 1924, lucrează și ca scenograf și regizor de teatru.

Marin Iorda este creatorul celui mai vechi film de desene animate românesc păstrat în Arhiva Națională de Filme. Este vorba de Haplea (1927). Cu ajutorul unui aparat de filmat Charles Urban & Co., cumpărat de la Aurel Petrescu, Marin Iorda a realizat Haplea, primul desen animat românesc păstrat, pornind de la figura personajului similar pe care îl lansase în benzi desenate umoristice în revista Dimineața copiilor. Filmul de animație Haplea a fost desenat de Marin Iorda pe scenariile lui Nicolae Batzaria.

Spre deosebire de Păcală (un alt personaj de desen animat din acei ani), care era un personaj preluat din folclorul românesc, personajul Haplea era un personaj care a intrat în folclor datorită popularității benzilor desenate și figurii sale de naiv contemporan. Peripețiile lui Haplea și ale familie sale - Coana Frosa, Hăplina și Hăplișor - au apărut in mai multe reviste pentru copii, între anii 1924 și 1970. Un alt desenator, Pascal Rădulescu, a ilustrat, între anii 1938 și 1940, Peripețiile lui Haplea pe textul lui Nicolae Batzaria, semnat cu pseudonimul Moș Nae.

Dificultățile ivite în timpul și după realizarea filmului Haplea l-au făcut pe Iorda să renunțe la o continuare. A mai realizat, în anul 1936, doar niște diagrame animate pentru filmul profesorului Dimitrie Gusti, prezentat la pavilionul românesc al Expoziției internaționale de la Paris din anul următor.

Propuneri activități luna septembrie la Ludotecă/Mediatecă

Recomandări de lectură: scriitori născuți în septembrie, expoziție de audiobook-uri:Fie că alegem varianta clasică, o carte tipărită sau varianta modernă, audiobookul, cartea este întotdeauna o companie plăcută. Autorii născuți în luna septembrie sunt scriitori de înaltă valoare.

Agatha Christie, născută la 15 septembrie 1890,  a fost numită de către Guinness Book of World Records drept cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor, împreună cu William Shakespeare. În cele mai multe din opere sale, autoarea de literatură polițistă i-a folosit, ca personaje principale, pe Hercule Poirot și Miss Jane Marple.
Lev Tolstoi sau Contele Lev Nicolaevici Tolstoi, născut la 8 septembrie 1828,  e unul dintre cei mai cunoscuți autori ruși din istorie. Romanele sale celebre,  Război și pace și Anna Karenina, au încântat generații de cititori.

Francis Scott Fitzgerald s-a născut în Minnesota, la 24 septembrie 1896. Opera lui Fitzgerald este emblematică pentru așa-numita epocă a jazzului din anii '20.

Faimosul ziar The Washington Post scria despre romanul: „Marele Gatsby” că este: „al doilea mare roman in limba engleza al secolului XX, dupa Ulise, de James Joyce”.

Sir William Gerald Golding s-a născut pe 19 septembrie 1911, la St Columb Minor, Cornwall. In 1983, William Gerald Golding a castigat Premiul Nobel pentru

Literatura datorită contribuției sale pe plan literar prin pildele legate de condiția umană. Împăratul muștelor, Martin cel avid, Moștenitorii, Turnul sunt romanele sale care ne captivează și azi.

Carlos Ruiz Zafón s-a născut la Barcelona pe 25 septembrie 1964 și a murit în 2020 la Los Angeles. Faimoasa tetralogie intitulată: „Cimitirul cărților uitate”  este, de fapt, o laudă adusă literaturii clasice şi bucuriei de a citi, importanţei şi valorii cărţilor în general. Traduse în peste 40 de limbi, cărțile sale au cucerit numeroase premii, dar mai ales milioane de cititori.

George Coșbuc, născut pe 20 septembrie 1866, autor clasic al literaturii române, a lăsat patrimoniului cultural național, poeziile sale, in volume precum: Balade și idile, Cântece de vitejie, Fire de tort, Ziarul unui pierde-varăResponsabili: Condur Emilia și Postelnicu Mirela, bibliotecari ai Secției Ludotecă/Mediatecă.

Ziua Limbilor Europei, expoziție de CD-uri – 26 septembrieZiua Limbilor Europei este celebrată pe 26 septembrie. Astfel, este sărbătorită diversitatea lingvistică și este marcată importanța învățării limbilor străine.

Anul 2000 a fost anul pe care Consiliul Europei l-a declarat : ,,Anul european al limbilor vorbite”. Și de atunci, pe 26 septembrie, statele membre ale Consilului Europei sărbătoresc Ziua europeană a limbilor vorbite.

Precizăm că în Europa se vorbesc 24 de limbi oficiale dar sunt și peste 60 de comunități autohtone care vorbesc o limbă regională sau minoritară.
Peste jumătate din cetățenii Europei declară că vorbesc și o limbă străină, iar mai mult de un sfert vorbesc chiar două limbi străine.

Cu această ocazie, utilizatorii care vor vizita expoziția amplasată în holul de la etajul I al instituției, pot împrumuta  cd-uri tematice, cât şi alte titluri din colecţia bibliotecii.
Responsabili: Condur Emilia și Postelnicu Mirela, bibliotecari ai Secției Ludotecă/Mediatecă.