Blue Monday 2025. O zi deprimantă sau un mit psihologic?

• Conceptul „Blue Monday” este considerat de mulți ca fiind cea mai deprimantă zi a anului, dar medicul psihiatru Anamaria Ciubara susține că depresia depinde de circumstanțele personale.
• „Blue Monday” a fost lansat în 2005 de Cliff Arnall și calculat pe baza unui algoritm controversat care ia în considerare mai mulți factori de stres.

''Blue Monday'' ar trebui să inspire oamenii să își îmbunătățească viața, nu să incite la teamă, spune medicul psihiatru Anamaria Ciubară, potrivit căreia cea mai deprimantă zi din an depinde de circumstanțele fiecărei persoane, nu este o zi anume din calendar.

''Blue Monday'' sau ''Lunea cea tristă'' este un nume dat zilei de luni din a treia săptămână a lui ianuarie, considerată ca fiind cea mai deprimanta zi a anului.


 ''Blue Monday'' a apărut pentru prima dată în anul 2005 

Conform medicului, acest concept de ''Blue Monday'' a apărut pentru prima dată în anul 2005 și a fost publicat într-un comunicat de presă al companiei Sky Travel, în urma unui calcul inedit.

''Astfel, prima 'Blue Monday' din istorie a luat naștere pe data de 24 ianuarie 2005. Potrivit Wikipedia, psihologul Cliff Arnall a creat și o formulă matematică elaborată pentru a calcula cele mai deprimante zile ale anului. El a luat în considerare vremea, facturile la utilități, datoriile, nivelul motivațional, precum și faptul că majoritatea oamenilor urăsc zilele de luni. Calculul a ținut cont de o serie de factori, cum ar fi vremea, datoriile acumulate de sărbători, timpul scurs de la Crăciun, salariul lunar, perioada ce a trecut de la eșecul rezoluțiilor de Anul Nou și nivelul scăzut de motivație atins în urma suprapunerii tuturor acestor evenimente, dar și întoarcerea la muncă după sărbătorile de iarnă, o situație financiară mai precară decât în luna anterioară și, per total, o stare generală deprimantă'', a declarat pentru AGERPRES Anamaria Ciubară, prof. univ. dr. habil. la Universitatea ''Dunărea de Jos'' Galați.

Cu toate acestea, susține Anamaria Ciubară, experții au considerat formula ca fiind lipsită de sens, motivând că în calcul nu erau definite unități, ''ceea ce înseamnă că nici măcar din punct de vedere matematic ea nu ar avea sens'', scrie Agerpres.ro. 

''Mai mult, Cliff Arnall, fost tutore la Universitatea Cardiff, căruia îi este atribuit comunicatul de presă original, militează în mod deschis împotriva unei 'Blue Monday' cu conotații negative, declarând că ea a fost menită să inspire oamenii să își îmbunătățească viața, nu să incite la teamă. Este important de spus că cea mai deprimantă zi din an depinde de circumstanțele fiecărei persoane, nu este o zi anume din calendar'', afirmă medicul psihiatru Anamaria Ciubară.

După lansarea ideii de existență a ''Blue Monday'', cercetătorii și-au îndreptat atenția pentru analizarea fenomenului.

''Acest concept a fost extins către mai multe domenii de cercetare, altele decât psihiatria și psihologia. Astfel, în 2024 a fost realizat un studiu retrospectiv al Universității din Beijing, în colaborare cu Universitatea din Washington. Cercetătorii afirmă că efectul zilei luni, cunoscut și sub denumirea de 'Blue Monday', se referă la emoțiile negative pe care indivizii le experimentează adesea în zilele de luni, care pot declanșa comportamente iraționale și pot duce la ineficiența pieței'', spune ea.

Acest fenomen, susține medicul, dacă se extinde la piața crowdfunding-ului, ar putea pune provocări pentru succesul strângerii de fonduri.

''Pentru a explora această posibilitate, am efectuat un studiu cuprinzător asupra efectului 'luni' folosind date zilnice de la o platformă de crowdfunding bazată pe recompense. Investigația noastră dezvăluie că efectul zilei de luni este predominantă în crowdfunding. Mai exact, am constatat că performanța proiectului de crowdfunding, măsurată prin cantitatea de noi fonduri strânse, numărul de noi susținători și contribuțiile medii ale susținătorilor, tinde să fie mai slabă luni decât în celelalte zile ale săptămânii. În special, acest efect pare să fie evident în diferite tipuri de proiecte de finanțare participativă, indiferent de caracteristicile și calitățile lor inerente'', explică dr. Anamaria Ciubară.

Cu toate acestea, subliniază medicul, puterea efectului 'luni' variază în funcție de tipurile de proiect și de opțiunile de finanțare oferite.

''Efectul este mai pronunțat în proiectele tehnologice, dar mai slab în proiectele de bunuri publice. În plus, opțiunile de donație sunt mai puțin afectate de efectul 'luni', în comparație cu opțiunile obișnuite și, în mod intrigant, opțiunile de loterie par să fie imune la acest efect. În plus, efectul 'luni' scade pe măsură ce perioada de strângere de fonduri progresează, în timp ce se intensifică odată cu prețurile ridicate ale proiectelor. De asemenea, am descoperit o strategie potențială pentru a atenua efectul 'luni': eșantionarea produselor. Proiectele care primesc scoruri mai mari de feedback de la utilizatori din eșantionarea produselor tind să experimenteze un efect de luni mai slab. Împreună, descoperirile noastre pun în lumină comportamentele iraționale ale susținătorilor de finanțare participativă care decurg din efectul 'zilei de luni', descoperă mecanismele sale de bază și oferă implicații practice pentru strângeri de fonduri pentru a atenua efectul zilei de luni și pentru a le îmbunătăți performanța de finanțare participativă'', precizează Anamaria Ciubară.

Din punct de vedere psihiatric, arată medicul, este necesară elaborarea unor strategii de prevenire a sinuciderilor, întrucât multe studii au raportat că acestea tind să apară în zilele de luni, în special pentru persoanele în adolescență și cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani.

''Cu toate acestea, din cauza lipsei unor controale eficiente ale datelor, au lipsit constatări concludente cu privire la efectele potențiale ale unei zile din săptămână asupra sinuciderilor. În anul 2018, a fost publicat un studiu în care au fost analizate datele publice pentru cauzele de deces din 1997 până în 2015 în Coreea de Sud, țară cu o rată crescută a sinuciderilor. Moartea accidentală a fost utilizată ca grup de control. S-a calculat probabilitatea de sinucidere în fiecare zi a săptămânii în funcție de grupa de vârstă. Au fost utilizate un total de 377.204 decese (188.601 sinucideri și 188.603 decese accidentale). Frecvența sinuciderilor a fost cea mai mare luni și a scăzut pe parcursul săptămânii până sâmbătă. Decesul accidental a fost cel mai mare sâmbătă și nu a prezentat variații în funcție de ziua săptămânii. Pentru persoanele în adolescență și cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, probabilitățile de sinucidere de luni au fost cu 9% și, respectiv, 10% mai mari decât cele din zilele de duminică. Pe măsură ce vârsta a crescut, diferențele de probabilitate de sinucidere în funcție de ziua săptămânii au fost atenuate. Așa-numitul efect 'Blue Monday' este real, în special pentru persoanele în adolescență și cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani. De aceea ar trebui planificate strategii de prevenire a sinuciderii care urmăresc să atenueze povara și stresul zilei de luni'', consideră dr. Anamaria Ciubară.

Medicul psihiatru afirmă totodată că efectul 'Blue Monday' este strâns corelat cu stările depresive.

''Depresia este o afecțiune psihică ce nu are o cauză unică. Se declanșează, în general, la persoanele care au un risc genetic, prin acțiunea unor factori de mediu (stres cronic, evenimente negative de viață, catastrofe naturale). Atunci când o persoană se confruntă cu multe dificultăți, atunci când problemele de viață sunt foarte mari sau influența genetică este crescută, riscul de depresie este mai ridicat'', mai spune aceasta.

Citește și:

Astăzi a fost Blue Monday, „lunea tristă” sau cea mai deprimantă zi a anului