Bugetul Guvernului Dăncilă pe 2019. Cifre şi strategii. Ce îşi propune Executivul până în anul 2021 (documente)

Ministerul Finanţelor Publice a publicat în transparenţă decizională proiectul bugetului aferent anului 2019, după lungi speculaţii apărute în jurul acestui subiect. La data de 8 februarie, proiectul de buget, strategia pentru următorii doi ani şi anexele aferente au fost făcute publice de către ministerul condus de Eugen Teodorovici.
 
Conform expunerii de motive, ca principale măsuri de politică fiscal-bugetară pentru anul 2019 sunt amintite următoarele:
- Acordarea de facilităţi fiscale persoanelor fizice, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor cuprinse între 3.000 şi 30.000 lei lunar, inclusiv, realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul de construcţii, precum şi în domeniile de producere a materialelor de construcţii, în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028.
- Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar.
- Începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018;
- Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018;
- Acordarea, in perioada 2019 - 2020, de vouchere de vacanţă potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 8/2009;
- Acordarea, în perioada 2019 - 2020, a indemnizaţiei de hrană prevăzută la art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017;
- Majorarea cu 15% a valorii punctului de pensie începând cu 1 septembrie 2019 de la 1.100 lei la 1.265 lei.
- Majorarea cu 10% a nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari începând cu 1 septembrie 2019, de la 640 lei la 704 lei.
 
Soldul bugetului general consolidat exprimat ca procent în produsul intern brut este, în anul 2019, de -2,55%, iar în anul 2020 de -2,10%. Cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, sunt de 10% în anul 2019 şi de 9,7% în anul 2020.
 

De asemenea, la stabilirea cheltuielilor de personal pe anul 2019 s-a avut în vedere continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel:
- munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apărării, siguranţei şi ordinii publice sau personalului cu statut special;
- în perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii, cu anumite excepţii în cazul sportivilor şi colectivelor tehnice, studenţilor, elevilor şi profesorilor;
- în perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă;
- în perioada 2019-2021 instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă reglementate de Legea 165/2018.
 
În Strategia pentru următorii 2 ani, Ministerul Finanţelor prezintă o situaţie la zi a anului trecut. Câştigul salarial mediu brut pe total economie a fost în primele 11 luni ale anului 2018 de 4.448 de lei. Câştigul salarial mediu net s-a majorat cu 13,2%, fiind de 2.672 de lei.
 
În sectorul bugetar, creşterea medie a câştigului salarial mediu net a fost de 20,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, în timp ce în sectorul concurenţial s-a majorat cu 11 %.

 
În termeni reali, pe total economie, creşterea câştigului salarial a fost de 8,1%. Câştigul salarial real în sectorul bugetar a înregistrat o creştere de 15 %, iar în sectorul concurenţial de 6%. Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2018 a fost de 3,31%, mai mică cu 0,72% faţă de sfârşitul lunii decembrie 2017 (4,03).
 
În anul 2017, exporturile de bunuri au avut o valoare de 62,6 mld. euro, în creştere cu 9,2% comparativ cu anul 2016, în timp ce creşterea înregistrată de importurile de bunuri a fost de 12,2%, valoarea acestora fiind de 75,6 mld. euro. În aceste condiţii, deficitul comercial FOB-CIF a fost de 13,0 mld. Euro, în creştere cu 30,0% comparativ cu cel înregistrat în anul 2016.
 
În anul 2018 preţurile de consum s-au majorat în medie cu 4,63%, comparativ cu anul anterior, pe seama creşterii preţurilor la mărfurile nealimentare (6,20%), în timp ce preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 3,75%, iar tarifele la servicii cu 2,53%. Inflaţia anuală în luna decembrie a atins nivelul minim din acest an de 3,27%, cu 0,16 puncte procentuale mai puţin decât în noiembrie.
 
Creşterea înregistrată în anul 2018 s-a datorat atât depăşirii efectului statistic asociat măsurilor de relaxare fiscală de la începutul anului 2017 (reducerea cotei de TVA şi eliminarea supraaccizei şi a unor taxe nefiscale), cât şi datorită majorării cotaţiilor internaţionale la ţiţei (+33,1% faţă de anul 2017), dar şi la grupa de energie (+10,4% în anul 2018 faţă de anul anterior). O contribuţie importantă a avut-o şi deprecierea nominală a monedei naţionale, care a fost de 1,84%.
 
Pentru anul 2019, se estimează că inflaţia se va reduce atât ca medie anuală, cât şi la sfârşitul anului până la valoarea de 2,8%. În perioada 2020-2021 se aşteaptă ca inflaţia să-şi continue trendul descendent ajungând în anul 2021 la 2,3% la sfârşitul anului şi 2,5% ca medie anuală.
Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2019, după obţinerea aprobărilor legale necesare, aflate în prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării documentaţiilor tehnico-economice sau proiectării şi execuţiei, printre care Nod Cumpăna (conexiune la A4 – DN 39E).
 
În cadrul procesului de prioritizare, 10 ordonatori principali de credite au prezentat informaţii cu privire la 136 de proiecte de investiţii publice semnificative, cu o valoare actualizată totală de 173.842.803 mii lei şi un rest de finanţat în vederea finalizării de 104.778.498 mii lei. Cea mai mare pondere în acest portofoliu o deţine Ministerul Transporturilor, care administrează 114 proiecte de investiţii publice semnificative, cu o valoare actualizată totală de 166.019.031 mii lei, urmat de Ministerul Apelor şi Pădurilor cu 9 proiecte de investiţii publice semnificative, cu o valoare actualizată totală de 3.722.720 mii lei. La polul opus se situează Ministerul Economiei, Ministerul Cercetării şi Inovării, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Ministerul Apărării Naţionale, care administrează fiecare câte un proiect de investiţii publice semnificativ.
 
În secţiunea „Documente” puteţi vizualiza proiectul de lege propus de Ministerul Finanţelor Publice şi Strategia pentru anii 2019-2021.