Cadou în avans de la Moş Crăciun sau o lege strâmbă? Ce colegii din Constanţa ar putea avea mai mulţi parlamentari

Alegerile parlamentare din 9 decembrie au o miză cu totul deosebită pentru unii dintre candidaţi. O parte dintre aspiranţii la mandatul de senator sau de deputat s-ar putea trezi parlamentari graţie redistribuirii. Însă, spre deosebire de alegerile din noiembrie 2008, scrutinul din decembrie ar putea să ofere mai multe surprize, în sensul în care în anumite colegii uninominale nu ar câştiga doar un candidat, ci doi.

Colegiile 4, 5 şi 9 Camera Deputaţilor şi 4 Senat din judeţul Constanţa sunt, potrivit unor surse, colegiile uninominale cu cele mai mari şanse de a fi adjudecate de doi parlamentari. Asta pentru că ar putea să existe situaţii în care, în funcţie de coeficientul electoral, să câştige şi candidaţii care au obţinut 50% plus 1 din voturile valabil exprimate, dar şi cei care se situează sub acest scor.

Amintim că principalii candidaţi din Colegiul 4 Camera Deputaţilor sunt democrat liberalul Constantin Chirilă, candidat ARD şi actual deputat, şi consilierul judeţean PSD Radu Babuş, candidat USL.

Colegiul 5 Camera Deputaţilor este disputat mai ales de democrat liberalul Zanfir Iorguş, candidat ARD, actual deputat şi fost primar al municipiului Mangalia, şi de liberalul Victor Manea, candidat USL, preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL Constanţa.

Pentru mandatul de deputat în Colegiul 9 au intrat în cursă fostul prefect al judeţului Constanţa, Dănuţ Culeţu, candidat ARD, lider al partidului Forţa Civică, Remus Cernea (USL) şi Gheorghe Slabu (PP-DD).

Cât despre Colegiul 4 Senat, cei mai importanţi candidaţi de aici sunt Christian Gigi Chiru, candidat ARD şi lider al Organizaţiei Judeţene a PDL Constanţa, fostul democrat liberal Mircea Banias, actual preşedinte interimar al PC, candidat USL, şi Maria Stavrositu, fost democrat liberală, actual candidat PP-DD.

Cum se vor împărţi voturile

Legea votului uninominal este considerată proporţională, dar nemeritocratică. Asta pentru că în Parlamentul României pot accede şi candidaţii care nu au luat cel mai mare număr de voturi.
Concret, voturile se vor contabiliza astfel. Se centralizează numărul total de voturi valabil exprimate în fiecare colegiu uninominal în parte şi se adună rezultatul total pe judeţ. Ulterior, se împarte la zece (numărul colegiilor pentru Camera Deputaţilor), respectiv la patru (numărul colegiilor pentru Senat). De aici vor rezulta nişte coeficienţi electorali pentru Camera Deputaţilor, respectiv pentru Senat. Se va face o selecţie a tuturor candidaţilor care au luat 50% plus 1 din numărul de voturi valabil exprimate într-un colegiu şi care sunt câştigători din primul tur. Apoi, toţi ceilalţi candidaţi care nu au obţinut acest procent sunt listaţi în ordinea descrescătoare a coeficientului electoral, calculat cu opt zecimale. În funcţie de coeficienţii electorali vor fi nişte locuri de împărţit. În Parlament vor accede cei care au cel mai mare coeficient electoral. Situaţie în care este foarte posibil ca în anumite colegii să existe doi parlamentari. Se pare că avantajaţi vor fi candidaţii din colegiile cu cel mai mare număr de alegători, pentru că aici va fi cel mai mare coeficient electoral.

Potrivit surselor mai sus menţionate este posibil ca, la nivel de ţară, numărul de parlamentari să fie suplimentat cu 30, maximum 60 de reprezentanţi.