Canalul Dunăre-Marea Neagră, o explorare în alergare, într-o singură zi

Ieșeanul Petru Cazacu a pornit de unul singur demersul prin care a dorit să exploreze, în premieră în România, Dobrogea de la vest la est, de la Dunăre la Marea Neagră, de-a lungul celor 64,41 km ai Canalului Dunăre-Marea Neagră.
 
Acesta a încercat să prezinte Canalul Dunăre Marea-Neagă așa cum l-a văzut de-a lungul unei zile – o zi de 71,47 km, cu temperaturi de până la 39 grade Celsius și multe peripeții.

Plecarea a avut loc pe 28 iulie 2019, ora 8:01, din localitatea Cernavodă, județul Constanța, de pe malul drept al Canalului Dunăre-Marea Neagră, exact din punctul în care Canalul se desprinde din Dunăre, iar sosirea a avut loc în localitatea Agigea, județul Constanța, pe malul drept al Canalului, în punctul în care acesta se varsă în Marea Neagră, respectiv în acvatoriul fluvio-maritim al portului Constanța-Sud, după 14 ore de la start (ora 22:49), alergarea efectivă durând 10 ore și 30 de minute, iar distanța parcursă a fost de 71,47 km.

Traseul a fost monitorizat cu GARMIN, iar distanța parcursă: 71,47 km.

Timpul de deplasare: 10:31:33 (peste 46 km alergați cu o cadență de peste 170 pași pe minut), în care a consumat 9,5 litri de lichide.

Distanța și timpul suplimentar au rezultat din ocolirile și întoarcerile ce s-au impus pe traseu din cauza unor obstacole sau pentru a evita diferite pericole. O altă cauză a fost timpul ocupat cu documentarea foto-video a evenimentului (o oră și 18 minute doar pentru „Monumentul tineretului” de la Straja).


Cât despre această experență, Petru Cazacu spune într-un mesaj pe pagina de Facebook:


„Canalul Dunăre-Marea Neagră - o explorare în alergare”, dincolo de aventură și latura sportivă, este o explorare a sinistrei perioadei istorice în care s-a desfășurat prima etapă a construcției Canalului, dar și explorarea celei mai impresionante construcții din România, din toate timpurile.
Înainte de toate, cred în necesitatea obligației ca orice referire tehnică, economică, socio-culturală sau de altă natură cu privire la Canalul Dunăre-Marea Neagră și Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari să amintească de trecutul lor întunecat și să evoce memoria celor care au fost exterminați la construcția lor.
 
În prima etapă a construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră (1949-1953), acesta a constituit locul exterminării fizice și mormântul burgheziei, intelectualilor și al dușmanilor politici și de clasă ai regimului comunist, fapt pentru care a fost numit și „Canalul morții”. 22000 de deținuți politici au muncit forțat la Canal, organizați în nouă colonii principale de muncă forțată și altele secundare. Numărul morților declarați în acte este de doar 824, departe de numărul estimat de 5000 după datele culese de la supraviețuitori. Există chiar un raport al Securității din 1967 care precizează că peste 1300 de decese nu au fost înregistrate. Chiar și în prezent, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România se confruntă cu refuzul unor autorități cu privire la cercetarea unor arhive.

Coloniile de muncă forțată aveau un regim de exterminare a deținuților politici asemănător gulagurilor staliniste sau lagărelor naziste. Moartea deținuților politici s-a datorat condițiilor și normelor inumane de muncă și de viață din colonii, accidentelor de muncă, rațiilor insuficiente, calității proaste a hranei și apei, maltratărilor fizice și psihice la care erau supuși constant, inclusiv din cauza lipsei de asistență medicală și a condițiilor minime de igienă. Toate aceste fapte și întâmplări tragice din istoria României și a Canalului nu trebuie lăsate ca trecerea timpului să le dilueze până la uitare. Acesta este și unul din obiectivele demersului meu - „Canalul Dunăre-Marea Neagră - o explorare în alergare”. Pronia cerească a făcut posibilă „coincidența” de a-l întâlni pe domnul Paul Andreescu, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România-filiala Constanța, în cel mai potrivit loc cu putință, la „Monumentul memorial Poarta Albă”. Astfel, am avut ocazia de a primi o lecție de istorie pe care nu am primit-o la școală, parțial înregistrată video (v. în postări), în cea mai potrivită „sală de clasă” - esplanada „Monumentului memorial Poarta Albă”. Domnul Paul Andreescu este cel care a construit „Monumentul memorial de la Poarta Albă”, singurul monument închinat memoriei celor care au fost exterminați de regimul comunist la lucrările Canalului, în perioada 1950-1953. Domnul Paul Andreescu este fost deținut politic, condamnat la vârsta de 17 ani (în 1956) la cinci ani de detenție, perioadă în care a trecut pe la Jilava, Gherla, Periprava, Stoenești și Salcia, iar după eliberare i s-a stabilit domiciliul obligatoriu în comuna Rubla, raionul Brăila.
În a doua etapă a construcției Canalului (1975-1984), acesta a fost finalizat, devenind astfel cel mai mare obiectiv de investiție românesc și cea mai impresionantă construcție realizată vreodată în România. În această perioadă, Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost numit și „Magistrala albastră”.


După volumul excavărilor, Canalul Dunăre-Marea Neagră ocupă locul al II-lea în lume (cu 294 milioane mc +87 milioane mc la ramura nordică, respectiv Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari), iar după lungime ocupă locul al VIII-lea (Canalul Dunăre-Marea Neagră - 64,41 km) sau locul al VII-lea, dacă adăugăm și lungimea Canalului Poarta Albă-Midia-Năvodari (95,61 km).

38 institute de cercetare și proiectare au participat la realizarea Canalului. S-au realizat peste 35000 de proiecte, semnate de peste 1000 de specialiști; s-au folosit 3 milioane mc de beton și beton armat, 24345 tone de echipamente și lucrări metalice. Pe șantiere au fost utilizate 5170 autobasculante, 645 buldozere, 400 excavatoare, 316 autoîncărcătoare și 200 macarale auto. În perioada de vârf a șantierului lucrau între 30000 și 35000 de oameni. La acea vreme, costurile au fost de 2,2 miliarde de dolari. Canalul Dunăre-Marea Neagră are două ecluze gemene, cu câte două sasuri fiecare (la Cernavodă și Agigea), 4 porturi, 7 poduri (azi 8), 43 km de ziduri de sprijin cu înălțimea de 10 metri, iar pentru construcția sa s-au realizat 78 km de căi ferate și 153 km de drumuri naționale și locale.”
 
Sursă foto: Facebook/ Canalul Dunăre-Marea Neagră- O explorare în alergare