Canalul nimănui al Lacului Tăbăcărie, Constanța. Cine îl administrează?

• An de an, autorităților li se atrage atenția de existența acestui luciu de apă și că este necesar să fie îngrijit, însă portocala fierbinte a tot fost pasată de la o instituție la alta, ajungând chiar în culmea absurdului
• Canalul care traversează lacul, trecând pe sub podețul care face trecerea spre Satul de Vacanță, face legătura dintre lacul Siutghiol și Tăbăcărie
• Înainte să ajungă la Agenția Națională de Pescuit și Acvacultura (ANPA), lacurile se aflau în administrarea ANAR - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, Agenția Domeniilor Statului (ADS), iar conform unei decizii a ÎCCJ, reclamantul a susținut că lacurile naturale din județul Constanța ar trebui să se afle în administrarea ANPA
• „Canalul respectiv nu este la noi”, a punctat Gabriel Popescu de la ANPA

 
Lacul Tăbăcărie. Un adevărat punct de reper pentru constănțeni și turiști. O oază de liniște, înconjurată de cel mai mare parc din municipiul Constanța, Parcul Tăbăcărie.
 
Canalul care traversează lacul, trecând pe sub podețul care face trecerea spre Satul de Vacanță, face legătura dintre lacul Siutghiol și Tăbăcărie. Mai exact, când lacul Siutghiol are mai multă apă decât ar trebui, traversează canalul și ajunge în Lacul Tăbăcărie, care este legat printr-un alt canal colector cu Marea Neagră (pe la Pescărie). Aceste canale au ca scop păstrarea unei adâncimi constante a nivelului de apă, conform specialiștilor.
 
Cert este că acest canal ce trece prin Satul de Vacanță se umple de vegetația care crește excesiv în mod constant odată cu temperaturile ridicate. Totodată, mizeriile aruncate de oamenii mai puțin păsători de soarta naturii, cât și deșeurile ce se află de-a lungul timpului pe fundul apei, transformă frumusețea peisajului din parc într-un focar de infecție neplăcut priviriilor.
 
An de an, autorităților li se atrage atenția de existența acestui luciu de apă și că este necesar să fie îngrijit, însă portocala fierbinte a tot fost pasată de la o instituție la alta, ajungând chiar în culmea absurdului. Mai multe persoane publice, politicieni și localnici au sesizat autoritățile în nenumărate rânduri că trebuie igienizat canalul.
 


De altfel, în trecut au mai fost astfel de acțiuni. De când Lacul Tăbăcărie a trecut din administrarea ABADL la ANPA, lucrurile au devenit mai complicate. De ce? Ne-a explicat directorul ANPA, Gabriel Popescu. „Canalul respectiv nu este la noi”, a punctat acesta. De ce? „Nu este finalizată stabilirea administrației, procesul trebuie terminat prin emiterea unui HG, care înțeleg că este în curs”, a mai spus acesta. Legat de igienizare, Gabriel Popescu a punctat că „Am fost pe teren, am stabilit chiar o cooperare cu Primăria Constanța, ABADL și cei de la Polaris și ne vom mobiliza să curățăm acel canal”. Primarul Vergil Chițac a confirmat pentru cotidianul ZIUA de Constanța că astăzi va avea loc acțiunea de igienizare, lucru ce s-a și întâmplat. Așa cum reiese din imaginile de mai jos, pe 26 iulie 2023 avea loc o acțiune de igienizare.

Am încercat să obținem mai multe puncte de vedere de la Ministerul Agriculturii, dar până în prezent nu am reușit să obținem unul.
 

Steluța Popescu, din fruntea Gărzii de Mediu Constanța, ne-a sesizat faptul că a fost, la rândul ei, sesizată de ceea ce se petrece la lacul Tăbăcărie și că a insistat atât la ANPA pentru igienizarea ei.
 
Al cui este canalul, până la urmă?
 
Înainte să ajungă la Agenția Națională de Pescuit și Acvacultura (ANPA), lacurile se aflau în administrarea ANAR - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, Agenția Domeniilor Statului (ADS), iar conform unei decizii a ÎCCJ, reclamantul a susținut că lacurile naturale din județul Constanța ar trebui să se afle în administrarea ANPA. Reclamantul a solicitat instanței anularea rubricii din HG prin care acestea sunt administrate de ANAR-ABADL. Ca urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că lacurile naturale se afla în administrarea ANPA, motiv pentru care a dispus, printre altele, anularea poziției din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public - Anexa 12 la HG nr. 1705/2006 cu privire la dreptul de administrare al ANAR-ABADL - asupra lacului Tăbăcărie.
 
 
Motivare instanță
 

Conform portalului Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, „ Prin întâmpinarea depusă de pârâta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură s-a solicitat admiterea acţiunii reclamantei şi anularea parţială a H.G. nr. 1705/2006 Anexa nr. 12 privind lacurile naturale Tașaul, Siutghiol şi Tăbăcăriei, acestea fiind potrivit Anexei 3 a aceleiaşi H.G. nr. 1705/2006 în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului şi ulterior preluate de A.N.P.A. În esenţă, pârâta A.N.P.A. a susţinut că bunurile în litigiu sunt proprietate publică a Statului Român, aflate în administrarea A.N.P.A., ele fiind anterior în folosinţa fostelor întreprinderi piscicole ce au funcţionat în perioada regimului comunist, apoi al societăţii comerciale cu capital de stat E., de la care au fost preluate în administrare de Agenţia Domeniilor Statului şi apoi de A.N.P.A.”.

Lacul Tăbăcărie reprezintă domeniul public al statului care până la data de 12.06.2020 s-a aflat în administrarea ANAR - ABADL. La acea dată, în cadrul dosarului nr. 6123/2/2014, reclamanta MATFISH SRL, în contradictoriu cu Guvernul României, Agenția Națională de Pescuit și Acvacultura (ANPA), ANAR - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, Agenția Domeniilor Statului (ADS), susținând că lacurile naturale din județul Constanța ar trebui să se afle în administrarea ANPA, a solicitat instanței anularea rubricii din HG prin care acestea sunt administrate de ANAR-ABADL. Ca urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că lacurile naturale se afla în administrarea ANPA, motiv pentru care a dispus, printre altele, anularea poziției din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public - Anexa 12 la HG nr. 1705/2006 cu privire la dreptul de administrare al ANAR-ABADL - asupra lacului Tăbăcărie.



Tot din motivare reiese că „ Procedura de publicare în M. Of. a H.G. nr. 1705/2006 nu reprezintă o comunicare către reclamantă a acestui act întrucât nu există o confirmare din partea reclamantei că a luat cunoştinţă de acest act chiar în momentul publicări şi nici nu există o prevedere legală care să prezume că reclamanta a luat cunoştinţă de conţinutul actului la momentul publicării, aceasta cu atât mai mult în condiţiile în care dispoziţiile contestate fac parte dintr-o anexă la H.G. nr. 1705/2006 ce a fost publicată M. Of. al României, Partea I, nr. 1.020 bis şi care putea fi achiziţionată doar în afara abonamentului şi în urma unei cereri adresate Centrului pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome Monitorul Oficial. Din acest motiv, în cauză se identifică ipoteza a doua reglementată de art. 11 alin. (2) din Legea 554/2004, şi anume cea în care termenul de decădere curge de la "data luării la cunoştinţă”. Totodată, „ Prin H.G. nr. 1705/2006 a fost aprobat inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, în Anexa nr. 12 a acestei hotărâri fiind enumerate bunurile din domeniul public al statului aflate în administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române, printre care şi cele ce fac obiectul prezentei cauze menţionate la poziţiile nr. 63900, 63903, 63910, 63911, 63912, 63913, 63918, 63919, 63920, 63921, 63922, 63932, 63933, 63934, 63936, 63937, 63938, 63939, 63941, 63942 şi 63943 având ca obiect terenuri ce reprezentau cuvetele unor lacuri naturale din judeţul Constanţa. (…)Ulterior, în procesul-verbal de predare-primire încheiat la 11.01.2005 (aflat la filele x), sunt menţionate terenurile aferente amenajărilor piscicole Vederoasa, Domneasca, Tibrinu, Conacu-Negreşti, Baciu, Tasăul, Corbu, Asarlic, Agigea, Tăbăcăriei şi Siutghiol, ce au aparţinut D. S.A. Constanţa, ca fiind predate de Agenţia Domeniilor Statului către Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol. Acest act confirmă faptul că dreptul de administrare asupra terenurilor în discuţie, atât cele aferente amenajărilor piscicole, cât şi luciului de apă, au fost preluate, în baza O.U.G. nr. 198/1999 şi Legii nr. 268/2001, în administrare de Agenţia Domeniilor Statului.
 
Prin urmare, la momentul emiterii H.G. nr. 1705/2006, pârâta Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral nu putea să aibă un drept de administrare asupra terenurilor ce fuseseră anterior folosite de D. S.A. Constanţa pentru desfăşurare de activităţi piscicole, în condiţiile în care acestea fuseseră inventariate şi preluate în administrare de Agenţia Domeniilor Statului, iar apoi predate Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol.
Pârâta Administraţia Naţională Apele Române-Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, în susţinerea faptului că dreptul de administrare asupra terenurilor în litigiu i-ar aparţine, invocă prevederi din H.G. nr. 1996/1991 (art. 6.10 din Anexa 2) şi H.G. nr. 981/1998 (pct. 1 din Anexa 3), potrivit cărora Regia Autonomă Apele Române şi, ulterior, Compania Naţională Apele Române au în administrare cuvetele lacurilor.
Curtea a apreciat că aceste prevederi au caracter general, astfel că nu pot înlătura de la aplicare prevederile speciale arătate mai sus şi din care rezultă că terenurile aferente amenajărilor piscicole ce au fost folosite anterior de D. S.A. Constanţa, în urma procesului de privatizare a acestei societăţi, au fost inventariate şi trecute în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului”.
 
.
 
Lacul Tăbăcărie

 
Lacul Tăbăcărie este un lac natural care este situat în Bazinul Hidrografic Litoral, fiind o fosta lagună după geneză cuvetei și având o suprafață a cuvetei de aproximativ 99 ha, relativ izolat de sursele naturale (acviferul freatic fiind insuficient), lacul Tăbăcărie este dependent de aportul de apă din lacul Siutghiol. Acest aport de apă se realizează prin intermediul stăvilarului Siutghiol și a canalului de legătură Siutghiol – Tăbăcărie.

Surplusul de apă este deversat din lacul Tăbăcărie în mare printr-un stăvilar situat în punctul „Pescărie”.

În anii 1978-1979 cuveta lacului a fost dragată, atunci când a fost executată și construcția amenajare mal de tip cheu (perete de beton vertical) de autoritățile locale în baza proiectului elaborat de Institutul de Proiectări Județean Constanța și face parte din lucrările pentru amenajarea parcului Tăbăcărie al cărui beneficiar de investiție a fost Consiliul Popular Municipal Constanța.

Din anii '90 și până în vara 2020 de igienizarea și administrarea Lacului Tăbăcărie s-a ocupat Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral.

 
PRECIZĂRI:

 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Lacul Tăbăcărie Constanța Canalul nimănui și epopeea igienizării (UPDATE)