• Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului s-a ocupat de prezentare
• „Este de datoria noastră să scoatem în evidență valoarea celor 18 minorități care locuiesc în Dobrogea” a fost opinia lui Dincer Geafer, subsecretar de stat în cadrul Departamentului
• Consilierul Oana Ionel a afirmat că „O identitate puternică națională nu poate exista fără transferul de trăsături de la comunitățile care coexistă”

În data de 25 noiembrie, începând cu ora 16:00, Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului a făcut o prezentare a catalogului „Imaginea turcilor și a tătarilor în arta modernă românească”.

Inițiativa a aparținut Muzeului de Artă Constanța.

Catalogul „Imaginea turcilor și a tătarilor în arta modernă românească” este varianta editorială a expoziției ce poartă același nume. Aceasta face parte din secțiunea de expoziții temporare a MIRAS – Muzeul Virtual al Turcilor și Tătarilor din Dobrogea.

„MIRAS, cuvânt comun limbilor turcă și tătară, înseamnă «moștenire», exprimând astfel scopul muzeului, acela de a aduce în atenția publicului moștenirea istorică și culturală otomană din regiunea Dobrogei. În acest context mai larg, expoziția de artă vizuală este rezultatul unei cercetări în zona artei moderne românești pentru a vedea modul în care imaginea comunităților de turci și tătari și-a găsit reflexia în opera artiștilor români”, a transmis Muzeul de Artă în comunicatul de presă.

Prezidiul a fost format din: dr. Lelia Rus-Pîrvan – directoarea Muzeului de Artă Constanța, Dincer Geafer – subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, prof. dr. Metin Omer – profesor la Universitatea „Ovidius” Constanța, dr. Adriana Cupcea – cercetător în cadrul ISPMN și dr. Oana Ionel – consilier în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice.

Lelia Rus-Pîrvan a deschis evenimentul.

„Este o onoare să avem ocazia să lansăm la Muzeul de Artă acest catalog. Lucrarea este un soi de enclavă a comunităților de turci și tătari”, a declarat aceasta.

Înainte să ia cuvântul ceilalți membrii ai prezidiului, lect. univ. dr. Andreea Bratu a cântat la pian o piesă cu origini turcești și a anunțat că, pe 29 noiembrie, cu ocazia Zilei Naționale se va organiza un concert la Centrul Jean Constantin.

„Este o onoare să mă aflu astăzi aici în calitate de subsecretar, dar și în calitate de etnic al comunității tătărești. Este de datoria noastră să scoatem în evidență valoarea celor 18 minorități care locuiesc în Dobrogea. Despre MIRAS pot spune că este un proiect minunat și cred eu, unic în lume”, au fost cuvintele lui Dincer Geafer, subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice.

După el, a vorbit profesorul Metin Omer, ce a pus accent pe conținutul catalogului.

„Veți observa în paginile albumului multe opere din perioada interbelică, lucrări ale pictorilor care evidențiază Dobrogea de Sud”, a spus el.

Adriana Cupcea, cercetător în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) a declarat că:

„Ideea acestei colecții de artă a apărut prima dată în cadrul MIRAS. Acest muzeu virtual este continuarea proiectelor mai mici de documentare sau vizuale. MIRAS este primul muzeu dedicat unei minorități din România. Munca pentru acest proiect a început în anul 2019. Obiectivul de la începutul proiectului a fost de a reda comunității etnice patrimoniul. Sperăm ca muzeul să rămână unul viu în anii următori, dar trebuie să avem parte de participarea și feedback-ul comunității.”

Dr. Oana Ionel, consilier în cadrul Departamentului a avut ultimul discurs.

„Este o mare bucurie să avem posibilitatea să lansăm acest catalog și nu cred că putea fi un loc mai potrivit în România. Catalogul este o poveste despre toleranță și respect. Este un omagiu pe care am vrut să îl aducem celor două comunități. Coperta catalogului semnifică o lucrare ce simbolizează o familie de tătari care arată rădăcină, forță și conexiunea cu ce ne reprezintă”, a fost declarația ei.

A concluzionat prin afirmația conform căreia

„O identitate puternică națională nu poate exista fără transferul de trăsături de la comunitățile care coexistă.”

Tot în cadrul lansării catalogului, la finalul discursurilor, a rulat și filmul documentar al proiectului, realizat de Departament la sfârșitul anului 2021.

Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului a mai colaborat cu patru muzee: Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul de Artă Constanța, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale, „Gavrilă Simion”, Muzeul de Artă Tulcea. De asemenea, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) a fost un alt partener important al Departamentului.

În paginile catalogului apar operele unor artiști precum: Nicolae Tonitza, Jean Alexandru Steriadi, Theodor Aman, sau Alexandru Satmari.