CCR se pronunţă pe 27 octombrie Provocarea juridică a studentului Bajdechi poate schimba soarta CLM Constanţa (document)

După mai multe amânări, cererea de dizolvare a Consiliului Local Municipal (CLM) Constanţa, formulată de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor Constanţa, actualmente student la Facultatea de Drept, în Bucureşti, Alexandru Bajdechi, a ajuns în atenţia judecătorilor Curţii Constituţionale a României (CCR). CCR va trebuie să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauza respectivă pe data de 27 octombrie a acestui an.
 
În august 2014, acesta a înaintat în instanţă o plângere potrivit căreia membrii Consiliului Local Municipal Constanţa nu au mai fost convocaţi în şedinţă de mai bine de două luni. Potrivit legii administraţiei locale, acest fapt ar trebui să conducă la dizolvarea structurii. „A încălcat legea în ceea ce priveşte întrunirea. Am depus o cerere la Tribunalul Constanţa în cazul de constatare a dizolvării de drept a Consiliului Local Constanţa, deoarece acesta nu s-a întrunit două luni consecutiv“, declara, la acea vreme, Alexandru Bajdechi, fost preşedinte al Consiliului Elevilor Constanţa.

Conform Legii administraţiei publice locale, consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Potrivit legiuitorului,
consiliul local se dizolvă de drept: în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutive; în cazul în care nu a adoptat în trei şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre sau în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi.

Sesizarea CCR

Demersul în instanţă al lui Bajdechi a fost stopat pe plan local. Pe 30 ianuarie 2015, cotidianul ZIUA de Constanţa semnala că
judecătorul Costinel Moţîrlichie, de la Tribunalul Constanţa, a dispus sesizarea Curţii Constituţionale a României, la cererea lui Alexandru Bajdechi, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor Constanţa, care solicită dizolvarea CLM, pentru că acesta nu s-a întrunit timp de două luni consecutive. Astfel, CCR trebuie să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauza respectivă.
 
Pe 27 octombrie, CCR va analiza situaţia şi va da verdictul. Altfel spus, atunci vom afla dacă CLM Constanţa va mai funcţiona în formula actuală sau, pe final de mandat, vom asista la o răsturnare de situaţie în legislativul municipal tomitan. Asta pentru că, în cazul dizolvării, am putea asista la promovarea în CLM Constanţa a aspiranţilor la mandatele de aleşi din vara lui 2012 de pe listele de supleanţi ale partidelor şi alianţelor politice care au intrat în competiţie la acea vreme.

Motiv de neconstituţionalitate

Într-o amplă notă elaborată de studentul constănţean şi care a ajuns în atenţia judecătorilor CCR, se atrage atenţia asupra faptului că se încalcă articolul 121 din Constituţie. „Studiind jurisprudenţa Curţii Constituţionale, am constatat că modificarea adusă art. 55. alin.(1) lit. a) din Legea nr. 215/2001 prin Legea nr. 59/2010 este neconstituţională în raport cu art. 121 alin (2) din Constituţia României, republicată. Prin Legea nr. 59/2010 a fost adăugată suplimentar o condiţie pentru dizolvarea de drept a consiliului local în caz de inactivitate: existenţa unei convocări legale“, susţine Alexandru Bajdechi.
 
Dacă judecătorii CCR vor accepta demonstraţia studentului constănţean şi vor admite excepţia de neconstituţionalitate invocată, s-ar putea să asistăm la o premieră în administraţia publică locală.
Bajdechi susţine că, dacă va avea câştig de cauză, ar dispărea posibilitatea de blocare a activităţii consiliilor locale prin neconvocarea aleşilor de către primar sau de majoritatea politică a acestora. „Aşadar, blocajul administrativ şi inactivitatea consiliului local încetează, iar majoritatea politică va răspunde politic pentru eventualele daune cauzate. Această dizolvare provocată de lipsa de interes a majorităţii nu poate fi considerată ca nefirească, deoarece şi pe actualul text de lege, majoritatea are puterea să dizolve consiliul local, prin simpla convocare şi neprezentare. În consecinţă, admiterea excepţiei duce mai degrabă la o soluţie de evitare a tiraniei majorităţii, tiranie care poate fi şi contra legii“, a conchis Alexandru Bajdechi, student în anul II la Facultatea de Drept din Bucureşti.