Ce găsesc turiştii la mare? Complexul rupestru Murfatlar - biserici şi galerii în deal de cretă

La 15 kilometri de litoralul Mării Negre, pe malul drept al Canalului Dunăre - Marea Neagră, se află situl arheologic Murfatlar. Este alcătuit din camere şi galerii, fiind săpat într-un deal de cretă situat în apropierea carierei de extragere a cretei din Murfatlar. A fost descoperit pe 11 iunie 1957, în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei. Acest complex, a adăpostit, în opinia cercetătorilor, prima biserică şi primele chilii ale unei mănăstiri, de pe teritoriul României.

Bisericile şi galeriile săpate în dealul de cretă de la Murfatlar se află pe versantul de nord-vest al dealului Tibisirul, la o distanţă de câteva zeci de metri de Canalul Dunăre - Marea Neagră şi în imediata apropiere a marelui val de piatră. Se presupune că întrebuinţarea iniţială a complexului Murfatlar a fost strâns legată de existenţa acestui val de piatră, deoarece multe dintre fragmentele păstrate ale coronamentului de val sunt din cretă, a cărei origine se poate afla în cariera veche. Datarea sitului s-a făcut pe baza indicaţiei unei inscripţii din naosul bisericii B4 leat 6500, ceea ce înseamnă anul 992. Cercetările demarate în 1960 de Institutul de Arheologie Vasile Pârvan şi Muzeul de Istorie Naţionala şi Arheologie din Constanţa au dus la degajarea complexului şi la identificarea monumentului ce conţinea bisericuţe, chilii, locuinţe şi morminte, toate săpate în dealul de cretă, numit Tibisir. De inspiraţie bizantină sunt lăcaşurile de cult, dintre care unul este format din altar, naos şi pronaos, cu bolţi semicirculare, iar altul este o bazilică cu trei nave, toate cioplite în stânca de calcar. Pe pereţii încăperilor au fost descoperite inscripţii diferite, cu caractere chirilice, galgolitice şi runice, ca şi decoraţii geometrice, zoomorfe şi antropomorfe. Complexul a păstrat o mulţime de însemne ale creştinismului, începând cu simplele cruci, continuând cu imaginile unei perechi de preoţi pelerini, icoane şi terminând cu prima reprezentare a Naşterii Domnului. Aceste însemne şi multe altele fac ca acest complex să fie unic în România. Dincolo de importanţă arheologică, ansamblul poate fi considerat piatră de căpetenie a creştinismului. Se presupune că, timp de sute de ani, bazilicile au fost loc de pelerinaj pentru soldaţi, negustori şi preoţi. La Murfatlar s-au descoperit şi schelete ale războinicilor vikingi. Există mai multe teorii privind expediţiile triburilor nordice la Dunăre. Cel mai probabil, la Murfatlar au fost înmormântaţi membrii convoaielor venite din sud, pe aşa-numitul „drum al grecilor", ruta principala de comerţ între nordul şi sudul Europei. Starea actuală a complexului este una de deteriorare grabnică. Din galeriile E au rămas doar pereţii coşcoviţi, iar în bisericile B1, B3 şi B4, precum şi în camera C1, pereţii se exfoliază. Construcţia de protecţie nu a fost încheiată, ea acoperă un sfert din complex şi nu permite aerisirea.