Ce găsesc turiştii la mare Cazinoul din Constanţa, Moscheea Mahmud al II-lea şi Farul Genovez - atracţii fastuoase şi enigmatice
Ce găsesc turiştii la mare:Cazinoul din Constanţa, Moscheea Mahmud al II-lea şi Farul Genovez - atracţii fastuoase


Cazinoul din
Constanţa este una dintre
primele clădiri ridicate la Constanţa, aproape imediat după ce acest oraş a
fost preluat de către administraţia românească şi nu s-a mai numit Kustenge.
Istoria Cazinoului începe odată cu anul 1880, după revenirea Dobrogei la patria
mamă. La acea vreme se numea Cazin sau Kursaal şi nu era decât o construcţie
căptuşită cu scândură la exterior şi ridicata lângă Farul Genovez, la capătul
bulevardului Elisabeta, singurul bulevard al oraşului. Între pereţii săi de
lemn, Cazinoul adăpostea o sală de dans, două săli de lectură, unde puteau fi
citite ziarele locale, două săli de jocuri şi o terasa la malul mării. Terasa
era locul preferat de întâlnire al marinarilor, turiştilor şi al elitei
constănţene. Tot aici se desfăşurau concerte susţinute de celebrităţile vremii.
În 1890 s-a pus problema construcţiei definitive a Cazinoului. Locul noului
local va fi mutat însă de lângă Farul Genovez cam în zona unde este amplasat
actualul edificiu. Cea de-a doua clădire a Kursaalului, terminată în 1893, era
tot o construcţie din paiantă, susţinută de piloţi din lemn şi compusă dintr-o
sală de dans, mai multe camere şi o terasă către mare. În primii ani ai
secolului al XX-lea Cazinoul era principala atracţie a Constanţei. În 1903,
edilii constănţeni, respectiv primarul Cristea Georgescu şi prefectul Scarlat
Vârnav, începuseră demersurile de ridicare la Constanţa a unui cazino modern,
asemenea celor de pe riviera franceză. Arhitectul angajat să proiecteze noua
clădire a fost Daniel Renard, un arhitect român de origine franceză, care la
acea vreme locuia la Constanţa. Absolvent al Scolii de Arte Frumoase din Paris,
Daniel Renard avea să conceapă Cazinoul constănţean în stil Art Nouveau,
devenind astfel promotorul acestui curent în România. Cea de-a treia fundaţie a
fost şi ultima, construcţia Cazinoului fiind începută în 1907 şi finalizata in
1910. Lucrările au costat 1.300.000 de lei. La 15 august 1910, Cazinoul a fost
inaugurat în prezenta principelui Ferdinand, după care a fost închiriat lui
Alphonse Hietz, proprietar de restaurante şi hoteluri din Bucureşti. În scurt
timp, Cazinoul din Constanţa a devenit unul dintre cele mai cunoscute
stabilimentele de acest gen din Europa, fiind preferat de împătimiţii jocurilor
de noroc care veneau aici, incognito, din toate colţurile lumii. În timpul
Primului Război Mondial el a fost transformat în spital, dar cu toate acestea a
fost aprig bombardat. În perioada interbelică, Cazinoul a revenit la destinaţia
sa, reluând şirul poveştilor pasionante derulate într-un spaţiu de lux, în
jurul meselor de joc. Astăzi, Cazinoul continuă să existe fastuos la malul
mării.
Farul Genovez este situat pe faleza din Constanţa.
A fost construit
între anii 1858 şi 1860, în amintirea negustorilor genovezi care au frecventat
Pontus Euxin în secolul XIII. Farul octogonal are o înălţime de 8 metri, iar în
vârf are o cupolă metalică.
Moscheea Mahmud al II-lea (numită iniţial Moscheea Carol I) din Constanţa este un monument de arhitectură construit în stil arabo-bizantin combinat cu elemente arhitecturale româneşti. Monumentul a fost construit în anul 1910 de către arhitectul V. Ştefănescu, pe o veche geamie datând din anul 1822 şi a avut ca model Moscheea Konya din Anatolia, Turcia. Construcţia a fost începută din iniţiativa regelui Carol I, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din oraşul Constanţa. Lucrările s-au încheiat în 1912. Inaugurarea a avut loc în prezenţa regelui. Iniţial s-a numit Moscheea Carol I, ulterior a fost redenumită Moscheea Mahmud al II-lea. Totuşi, în prezent, credincioşii musulmani o numesc „Kral camisi" sau „Geamia Regelui". În moschee se află cel mai mare covor oriental din România, vechi de 200 de ani, având o suprafaţă de 144 mp şi cântărind 500 de kg. Acest covor a aparţinut sultanului Abdul Hamid. Minaretul, construit în stil maur, are înălţimea de 47 de metri, iar scara interioară numără 140 de trepte până la locaşul muezinului, de unde se anunţa ora de rugăciune în trecut. Turiştii au posibilitatea de a urca în minaret, de unde pot admira o superbă panoramă asupra zonei vechi a oraşului.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp