Ce găsesc turiştii pe litoral? Hotelul Intim, bântuit de fantomele lui Eminescu şi Veronica Micle

În spatele unor porţi de fier închise cu lanţuri ruginite, lângă bazilica Sfântul Anton, într-o curte mică şi cochetă, abia se mai vede de buruieni şi gunoaie intrarea în ce a fost o dată recepţia hotelului Intim, urmaşul fostului hotel D'Angleterre.

În locul hotelului d'Angleterre a fost construit, la începutul secolului trecut, hotelul Regina, ce a devenit în perioada interbelică unul dintre cele mai cunoscute locuri de cazare. În perioada comunismului numele i-a fost schimbat în Intim. Hotelul a aparţinut fraţilor Toma şi Mihail Tîrpa, care l-au cumpărat în 1923, de la Gheorghe Eftimiu, bancher şi proprietar din Bucureşti. În 1928, în urma unei acţiuni de partaj, hotelul a revenit lui Toma Tîrpa. În vremea comunismului a ajuns în proprietatea statului.

După 1990, hotelul a intrat în posesia a două societăţi. În 1998 moştenitorii au revendicat hotelul, iar după mai multe procese, în 2004, cele două moştenitoare, Angela şi Elisabeta Tîrpa, ambele stabilite în Bucureşti, au câştigat hotelul ce a aparţinut tatălui lor. Hotelul a rămas închis şi s-a degradat de la o zi la alta. Imobilul are subsol, parter, două etaje şi mansardă, 21 de camere cu baie proprie. Clădirea are elemente decorative în stil Art Nouveau, aşa cum are şi Cazinoul. Astăzi, din hotelul de lux de altădată, au rămas doar amintirile. Mobilierul şi candelabrele nu mai există, unele geamuri au fost sparte, iar starea de degradare se accentuează pe zi ce trece.

Celebru datorită lui Mihai Eminescu

Hotelul a devenit celebru datorită lui Mihai Eminescu, care a poposit aici timp de 10 zile, în iunie 1882. De trecerea sa prin aceste locuri aminteşte o plăcuţă aflată pe faţada hotelului ce nu a mai primit turişti din anii '90. De aici, Eminescu îi scria Veronicăi Micle:

„Constanta, 16 iunie 1882. Draga mea Veronică, Iartă-mă că nu ţi-am scris de atâta timp, dar am întârziat la Giurgiu, la Costinescu, unde am scăpat o dată vaporul, care nu pleacă decât de trei ori pe săptămână, şi am venit aci, unde poşta nu pleacă în toate zilele.Am venit ieri şi am făcut deja două băi de mare, cari promit a-mi face mult bine, deşi pe-aici e frig încă şi apa mării nu e destul de caldă pentru băi. De-aceea sunt unul din cei dentâi sosiţi aci pentru băi şi nimeni nu se scaldă încă afară de mine.N-o să stau aci decât vro zece zile şi apoi iar mă-ntorc la Bucureşti. O să mă-ntrebi ce efect mi-a făcut marea, pe care-o văz pentru-ntâia oară? Efectul unei nemărginiri pururea mişcate. Dar, abia de două zile aici, n-am văzut-o în toate feţele căci ea e schimbăcioasă la coloare şi în mişcări, de unde unii autori o şi compară cu femeia. Constanţa sau Chiustenge este un mic orăşel, dar îndestul de frumos. Nu are a face deloc cu Rusciucul.

Casele au oarecare eleganţă în clădirea lor, căci piatra e ieftină aci şi clădirile sunt din piatră patrată, iar primăria, de când stăpânesc românii şi există un consiliu comunal, a făcut foarte mult pentru orânduiala şi înfrumuseţarea oraşului. O terasă pe ţărmul înalt dă o frumoasă privelişte pe toată întinderea mării şi, când luna e deasupra apei, ea aruncă un plein de lucire slabă, care pluteşte pe-o parte a apei. Restul rămâne în întunerec, şi noaptea marea îşi merită numele ei de neagră. Viaţa e cam scumpă aci, dar nu atât de exagerat de scumpă precum mi se descria, mai ales de când s-au deschis câteva oteluri. La anul să ştii că venim amândoi aci, căci băile de mare întăresc şi grăbesc bătăile inimei. Cu toate că omul pare a întineri de ele, privirea mării linişteşte, mai ales sufletele furtunoase. Şed într-o mansardă şi privirea mi-e deschisă din două părţi asupra mării, pe care aş vrea să plutesc cu tine. Dar aceasta nefiind cu putinţă, te sărut cu dulce, draga mea Veronică, şi rămân al tău Eminescu".

Clădirea este bântuită

În timp, imaginea hotelului a fost„pătată"de o povestire ce reuşeşte să introducă această clădire în Top 10 Cele mai bântuite hoteluri din România. O vecină povesteşte cumo tânără orfană bolnavă de leucemie a murit într-una din camerele hotelului. Neavând vreo rudă, angajaţii hotelului s-au ocupat de înmormântare, apoi i-au depozitat lucrurile în beci. Dar multă vreme, peste noapte, lucrurile ei reapăreau în faţa camerei în care locuise. Altcineva, spune că fantoma ar putea fi a lui Mihai Eminescu, care a vrut mereu să revadă marea împreună cu iubita sa. De aceea fantasma apare în nopţile de vară pe terasa de unde odinioară privea marea, făcându-şi planuri pentru următoarea vizită în Constanţa, pe care ar fi trebuit să o facă alături de Veronica Micle. (Sursa: http://www.prinromania.eu/hotel-intim-constanta-un-hotel-bantuit)