Ce înseamnă custodie exclusivă?

Custodia exclusivă este un concept care, deși este frecvent folosit în limbajul comun, nu există în mod formal în legislația actuală din România, conform Noului Cod Civil. În locul acesteia, legea vorbește despre „autoritate părintească,” un termen care reflectă mai bine responsabilitățile ambilor părinți față de copil, chiar și după divorț sau separare. Autoritatea părintească implică obligația ambilor părinți de a participa activ la viața copilului, de a lua decizii împreună în interesul acestuia și de a asigura creșterea și educația sa.
 

Totuși, în anumite circumstanțe, instanța poate decide ca autoritatea părintească să fie exercitată doar de către unul dintre părinți. Aceasta este ceea ce în limbajul comun se numește, de fapt, custodie exclusivă. Decizia de a acorda unui părinte acest drept unic de decizie se face întotdeauna în interesul superior al copilului, iar motivele pot varia de la absența celuilalt părinte din viața copilului, până la cazuri de abuz, neglijență gravă sau incapacitatea de a-și îndeplini obligațiile parentale. În astfel de cazuri, părintele care nu are custodia exclusivă păstrează anumite drepturi legale legate de supravegherea modului în care copilul este crescut, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia, scrie Legal Badger.
 

Custodie exclusivă – Noul Cod Civil

Conform art. 398 din Noul Cod Civil, instanța poate decide ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de un singur părinte, dacă există motive întemeiate care impun acest lucru. Această decizie este luată atunci când comportamentul unui părinte poate pune în pericol sănătatea fizică, psihică sau morală a copilului, sau dacă acest părinte nu este capabil să se implice în mod eficient în creșterea și educația acestuia. De asemenea, în cazurile în care un părinte este decedat, este declarat incapabil sau este decăzut din exercițiul drepturilor părintești, celălalt părinte va exercita autoritatea părintească exclusiv.

 

Noul Cod Civil introduce o serie de măsuri care protejează interesul copilului și impune ca deciziile să fie luate având în vedere în primul rând bunăstarea acestuia. Autoritatea părintească, deși poate fi exercitată de un singur părinte, nu înseamnă că celălalt părinte este complet exclus din viața copilului. În continuare, el păstrează dreptul de a fi informat despre creșterea și educația copilului și de a se implica în decizii majore.
 

Custodia exclusivă, sub forma autorității părintești exercitate de un singur părinte, nu scutește părintele exclus de la responsabilitatea financiară față de copil. În conformitate cu prevederile legii, părintele care nu exercită autoritatea părintească este în continuare obligat să plătească pensia alimentară, asigurând astfel contribuția sa la întreținerea copilului. Instanța poate lua decizia de a reduce sau de a limita anumite drepturi parentale, dar părintele își păstrează în general drepturile de vizită și de supraveghere a modului în care copilul este crescut.

Custodie exclusivă – Program de vizită

Chiar și atunci când instanța decide ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de un singur părinte, celălalt părinte își păstrează anumite drepturi. Conform art. 398 din Codul Civil, deși autoritatea părintească este concentrată asupra unui singur părinte, celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului în care copilul este crescut și educat. Acest drept de supraveghere este fundamental pentru păstrarea unei relații cu copilul și pentru implicarea părintelui în viața minorului, chiar dacă nu are autoritatea decizională principală.

Totuși, dreptul de a veghea la creșterea și educarea copilului nu este detaliat în lege, iar reglementările nu oferă un conținut clar referitor la modul în care acest drept poate fi exercitat. În practică, se poate considera că părintele care deține acest drept are posibilitatea de a verifica, în cadrul întâlnirilor cu minorul și cu fostul soț, cum este educat copilul și dacă acesta beneficiază de condiții optime de creștere. Aceste întâlniri, reglementate printr-un program de vizită, îi permit părintelui să observe și să facă recomandări cu privire la educația și bunăstarea copilului.
 

În cazurile în care părintele care nu deține autoritatea părintească exclusivă consideră că educația copilului nu se desfășoară în condiții adecvate, acesta poate solicita părintelui care exercită autoritatea să ia măsuri pentru îmbunătățirea situației. Dacă aceste demersuri nu au rezultat, părintele nemulțumit poate apela la instanța de judecată. Conform art. 403 din Codul Civil, instanța poate fi sesizată pentru a modifica măsura inițială privind autoritatea părintească. 
 

Aceste dispoziții oferă părinților o cale de acțiune pentru a se asigura că drepturile și interesele copilului sunt respectate, chiar dacă nu dețin în mod direct autoritatea părintească. De asemenea, ele subliniază responsabilitatea fiecărui părinte de a acționa în interesul superior al minorului și oferă posibilitatea de a solicita intervenția instanței atunci când se consideră că acest interes nu este respectat. Prin urmare, dreptul de vizită nu este doar o oportunitate de a petrece timp cu copilul, ci și un mod de a monitoriza și influența pozitiv creșterea și educația acestuia, chiar și în cazurile de custodie exclusivă.
 

În concluzie, custodia exclusivă, deși nu mai este un termen juridic recunoscut în Noul Cod Civil, se manifestă sub forma autorității părintești exercitate de un singur părinte. Această formă de organizare parentală este adoptată de instanță doar în cazurile în care există motive întemeiate, iar scopul principal rămâne protejarea interesului superior al copilului. 
 

Chiar și în astfel de cazuri, celălalt părinte își păstrează anumite drepturi și obligații, inclusiv cel de a menține o relație personală cu copilul și de a contribui la întreținerea acestuia. Astfel, instanțele caută să mențină un echilibru între responsabilitățile părinților și interesul copiilor, pentru a asigura o creștere și o educație sănătoasă și echilibrată.

Citește și

Drepturile tale Pensionarea anticipată pentru bărbați! Iată care sunt condițiile