Pe 7 aprilie 1879 se aprobă Regulamentul pentru administraţia interioară a comunei urbane Kiustenge (Constanţa). În continuare, puteţi citi primele capitole ale acestui regulament. Actul poate fi găsit la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale şi este reprodus în lucrarea „Constanţa - Mărturii documentare, Regulamente ale administraţiei locale, vol. I (1879 -1949)", ediţie coordonată de Constantin Cheramidoglu şi de Virgil Coman.

Regulamentul comunei urbane Kiustenge

Regulament pentru administraţiunea interioară a Comunei urbane Kiustenge

Capitolul I

Despre curăţirea oraşului

Ordonă:

1. Toţi proprietarii şi chiriaşii de stabilimente şi prăvălii în tot coprinsul oraşului fără osăbire, va îngriji a întreţine cea mai mare curăţenie, atât pe trotuare cât şi pe jumătatea din strade, în lăţimea faţadei proprietarilor lor afarā de cele nelocuite care urmeazā a se curăţi de oamenii comunei.

2. Proprietarii şi chiriaşii după cum se arată mai sus sunt obligaţi d`a mătura în toate zilele, dis-de dimineaţă gunoaiele sau a râni glodul şi a le strânge în grămezi din`aintea proprietăţii lângă şanţurile dintre stradă şi trotuare.

3. Şanţurile după toate stradele oraşului vor fi totdeauna curăţite şi bine întreţinute spre a nu se împiedica scurgerea apei. Transportul acestor grămezi se va face cu mijloacele Primăriei.

4. Proprietarii şi chiriaşii de prăvălii sau care sunt datori ca paiele sau orice alte diferite gunoaie, risipite pe strade cu ocaziunea descărcării din care a mărfurilor, să le ridice îndată după strade.

5. Este poprit a se pune pe trotuarele stradelor principale şi trotuare, pieţi publice şi pe orice alte locuri din oraş şi islazul său, precum şi chiar pe bulevard, necurăţenile adunate din măturarea prăvăliilor, caselor, grădinelor şi a grajdurilor. Este iarăşi poprit a se arunca pe strade orice natură de stârvuri, păsări, pisici, cât şi alte asemenea; proprietarii şi locuitorii aceia care se va descoperi culpabili, vor fi dânşii supuşi a le transporta afară din oraş, lângă cărămidăriile pe malul mării.

6. Proprietarii şi chiriaşii de acarete sau ori care vor contraveni articolelor precedente pe contul lor se va mătura şi transporta gunoaiele afară din oraş la locurile destinate la art. 5 precedent şi li se va aplica de către autorităţile competente penalitatea meritată. Proprietarii şi chiriaşii care se vor abate din prescripţiunile articolelor precedente precum şi aceea care dintre D-lor vor scoate mărfuri afară din prăvălii pe trotuare sau vor bate ţăruşe se vor supune la amendă de lei 15 pentru prima abatere, iar în caz de recidivă pe lângă amendarea ce li se vor aplica se vor pedepsi şi cu închisoare de la o zi până la trei.

7. Proprietarii sunt datori a-şi ridica ruinările aflate pe proprietăţile lor, care ieşind din liniile descărcate ocupă şi locul destinat pentru trotuare, să nu se împiedice circulaţiunea stradelor ocupându-le cu materialuri, sau orice alte lucruri care împiedică ori împuţinează libera trecere. Iar proprietarii de ziduri sau clădiri în proastă stare care ameninţă şi pericole trecătorilor sunt obligaţi a le dărâma. Iar la din contră se vor pedepsi conform art. 385 şi 388 de la capitolul II secţia I din Codul Penal.

8. Curăţirea pieţelor publice se va face cu mijloacele Primăriei.

9. Este poprit de a se face sau a lăsa haznale pentru scurgerea seurilor sau a altor necurăţănii după la localuri pe stradele pieţelor sau orice locuri publice.

10. Hangii, cârciumarii, industriaşii, meseriaşii şi toţi în genere sunt propriţi de a vărsa pe trotuare, strade şi pieţe publice apa necurată provenită din spălarea vaselor şi a altor obiecte, precum şi lături.

Capitolul II

Despre libera circulaţiune a stradelor

11. Proprietarii şi locatarii de prăvălii sunt popriţi a scoate pe trotuare sau în stradă obiecte de vânzare. Carele care intră în oraş cu diferite obiecte de vânzare nu sunt slobode a circula pe stradele oraşului ci de la intrările pe barieră vor fi îndreptate de agenţii Poliţieneşti la pieţele destinate, de unde nu vor ieşi decât numai când cumpărătorii le vor trage acasă fiind obligaţi toţi aceştia a se conforma condiţiunilor contractelor cu care se dă în antrepriză venitul pieţei şi acela al satrelor din zisa piaţă, fiind popriţi totodată d-a nu vinde cu ridicata până după orele douăsprezece de dimineaţă.

Capitolul III

Despre animale

12. Este poprită a se lăsa porci sau orice soiu de animale a circula pe stradele oraşului.

13. Toate animalele ce se vor prinde umblând libere prin oraş se vor închide la oborul destinat de Primăria pentru acest finit.

14. Proprietarii pentru a-şi lua vitele închise se vor prezenta la Primărie până în termen de trei zile unde vor plăti amenda şi nutrimentul precum şi despăgubirea stricăciunei constatate.

15. Amenda se va lua:

50 bani pentru vită mare

20 bani pentru un viţel până la vârsta de un an

10 bani pentru o oaie sau berbec

20 bani pentru o capră

100 bani sau un leu pentru un porc; la caz de recidivă, amenda va fi îndoită.

16. Vitele nereclamate în termen de trei zile se va declara de pripas şi se va urma cu ele conform legii poliţiei rurale.

17. Este poprită circularea câinilor, fără zgardă pe strade, pieţe şi locuri publice. Câinii care nu vor avea zgardă se vor ucide de către oameni speciali.

Capitolul IV

Despre incendiuri

18. Toţi proprietarii de acarete şi chiriaşii sunt datori a avea ogeacurile şi coşurile solide şi scoase deasupra acoperământului.

19. Fiecare proprietar sau chiriaş este dator a primi oamenii comunei pentru ştergerea sau măturatul coşurilor.

20. Este poprit a se da focuri de arme în lăuntrul oraşului. Pentru prima abatere a celor coprinse în acest articol să fie amendaţi conform alineatului II, de sub articolul 385 din Codul Penal la lei 15, iar la recidivă la confiscarea armelor, fără să fie sustraşi de la această amendă prin confiscare.

21. Sacagii particulari sunt obligaţi la ivire de incendiuri a da concursul lor ca şi toţi cetāţenii având totdeauna sacalele pline cu apă în curţile lor.

Capitolul V

Despre îndestularea obşteascā

22. Nimeni nu va putea vinde articole de îndestulare, pâine şi carne fără autorizaţiunea prealabilă a Primăriei şi cu preţuri mari, urcate decât cele hotărâte şi publicate pe epoci ori cu lipsă de dramuri patru sute ocaua sau de proastă calitate fiind totdeauna în abundenţă.

23. Este poprită cu desăvârşire tăierea vitelor în oraş, decât numai pe luncă şi islazul comunei, la locurile destinate de Primărie, este netolerat şi a se ţine înlăuntrul oraşului piei de vite, decât numai prin depozite la marginea oraşului, iar vânzarea cărnii numai în piaţă publică, având voie locuitorii a tăia în casele lor păsări şi miei numai pentru necesitatea lor proprie.

24. Vitele cornute de tăiat vor fi mai întâi constatate de Poliţie dacā posedă biletele de proprietate şi apoi revizuite de domnul medic al oraşului, se va înfera gāsindu-le sănătoase sau la caz contrar le va respinge.

25. Toţi măcelarii şi oamenii lor, sunt datori a ţine cea mai mare curăţenie în prăvăliile lor, va avea cămăşi şi şorţuri şi perdele de acoperit carnea, totdeauna curate şi albe.

26. Măcelarii şi brutarii care vor contraveni dispoziţiunii articolelor precedente pe lângă penalităţile prevāzute de lege, vor fi şi popriţi de a mai executa asemenea meserie.

Capitolul VI

Despre înfrumuseţarea oraşului şi siguranţa publică

27. Proprietarii din raionul oraşului sunt obligaţi a-şi avea proprietăţile împrejmuite cu scânduri şi pietre în stradele principale, iar in cele lăturale se poate şi cu gard de nuiele, însă bine lucrat şi numai în faţadă cu scânduri sau pietre, ca prin acest mod să poată fi şi pază de noapte mai exactă cu îndreptarea şi alinierea stradelor.

28. Este poprit cu desvârşire în tot coprinsul oraşului facerea a orice acaret din nou şi reparaţiunea mai înainte de a dobândi autorizaţiunea prin biletul Primăriei cu obligaţiune scrupuloasă ca clădirea să o facă pe propriul său loc, păzind cu stricteţe punctele lui şi va întrebuinţa la înveliş material apărător de foc, iar nu cu stuf etc.

29. Este asemenea poprit cu desăvârşire facerea acoperământului cu material aprinzător stuf, papură etc.

Capitolul VII

Despre stabilimente publice

30. Nu este tolerat nimănui a deschide stabilimente publice mai înainte de a împlini formalităţile din instrucţiunea ministerială publicată în Monitorul oficial cu nr. 152 din anul 1867.

31. Cârciumele de pe stradele laterale şi de prin mahalale vor fi închise în timpul iernii şi al verii la orele zece seara.

32. Cârciumarii sunt popriţi a da servitorilor şi servitoarelor băuturi şi alte obiecte pe amaneturi sau a cumpăra asemenea lucruri de la ei, care s-ar putea crede că ar fi de furat. Sunt obligaţi la caz când s-ar înfăţoşa slugele cu lucruri de orice natură sau cu propunerea de vânzare, să facă cunoscut stăpânilor lor, şi tot-de-odată să le denunţe agenţilor poliţieneşti. Cârciumarii care peste orele zece se vor găsi cu tarabele sau uşile deschise, se vor pedepsi cu amendă de 15 lei şi închisoare după împrejurări în marginile prescripţiunilor art. 390 din Codul penal, iar la recidivă pe lângă amendă, cu închisoarea prevăzută la art. 392 din zisul cod.

Fragment din lucrarea „Constanţa - Mărturii documentare, Regulamente ale administraţiei locale, vol. I (1879 -1949)", ediţie coordonată de Constantin Cheramidoglu şi de Virgil Coman.