Ce spun specialiştii Misterul fluviului de sub Dobrogea

Un material difuzat de Pro TV a încins... apele în Dobrogea.

Se spunea în ştire că „bătrâna Dobroge ascunde în adâncuri poate cea mai de preţ dintre comorile noastre. Un rezervor imens de apă, vechi de 90 de milioane de ani, cercetat în egală măsura de hidrologii români şi bulgari. Bătrânii vorbesc de el ca despre un fluviu subteran care traversează judeţul Constanţa, cu un debit care l-ar depăşi cu mult pe cel al Dunării. Autorităţile confirmă că există, dar nu intră prea mult în detalii. (...) Ar putea fi al patrulea braţ al Dunării, pierdut sub nisipul Dobrogei, aşa cum bănuia Herodot în antichitate", am putut vedea la Pro TV. Mai mult, se vorbea despre nu unul, ci două rezervoare imense de apă subterană. Unul în nord, care merge până la o sută de metri în adâncime. Altul în sud, format în Jurassic. Vine dinspre Bulgaria, unde acoperă două sute de kilometri, iar la noi mai sunt încă 80, iar o mica parte din depozitul vechi de 90 de milioane de ani alimentează 48 de localităţi din judeţul Constanţa. Preluat pe www.ziuadeconstanta.ro, subiectul a atras repede atenţia şi a dat naştere comentariilor. Un cititor ne-a scris că „ştirea este foarte bună, dar nu spune totul şi că pe sub toată România circulă un mare fluviu. Un altul crede că „...şi sub Marea Neagra există un râu subteran cu un debit mai mare decât al Dunării. Este foarte probabil ca acela să aibă legătură cu aceste rezervoare". Mai există şi o altă părere cum că „atunci când s-au construit docurile uscate la şantierul naval, a trebuit să bage vagoane de lână ca să oprească izvorul uriaş care împiedica lucrarea". Specialiştii nu sunt însă de acord cu ideile apocaliptice referitoare la „fluviul" de sub Dobrogea. Simion Nicolaev, directorul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa" spune că povestea nu este nouă şi că adevărul este departe de ceea ce se spune şi se scrie. „Există o structură geologică. Este apă freatică. Noi tragem apă, pentru oraş, dintr-unul din puţurile din nordul Constanţei. Deci, din aceste aşa-numite rezervoare se alimentează Constanţa", spune Nicolaev. Pe de altă parte, Gligherie Caraivan, geolog, spune că denumirea de rezervor i se pare total eronată: „Vorbim despre acvifere. Există trei în Dobrogea: unul de mică adâncime, unul de medie şi altul de adâncime. Sunt formaţiuni geologice. Este vorba despre o rocă în care apa stă ca într-un burete. Este adevărat, există şi curgere liberă în adâncime, dar nu este vorba despre niciun fluviu, niciun râu, nimic de acest gen. Şi, mai ales, niciun pericol".