Ce spune Gigi Becali?! Ultima carte semnată de Virgil Coman confirmă apartenenţa tatălui şi a unchiului la Mişcarea Legionară! (documente)
Ce spune Gigi Becali?! Ultima carte semnată de Virgil Coman confirmă apartenenţa tatălui şi a unchiului la
13 Aug, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
8136
Marime text
Ultima carte semnată de Virgil Coman, fostul director al Arhivelor Judeţene, volum pe care autorul nu a apucat să o mai lanseze, nu are doar o încărcătură emoţională aparte, datorită împrejurărilor triste în care autorul a plecat dintre noi, ci este şi un izvor de informaţie care vine să facă lumină în câteva poveşti controversate legate de familia patronului Clubului FC Steaua Bucureşti, George Becali.
Cartea, intitulată „Aromânii şi meglenoromânii din Banat (1945-1951). Demografie, societate, izvoare“, apărută în Colecţia de istorie la Editura Etnologică din Bucureşti, este prima lucrare care atestă prin documentele citate apartenenţa la Mişcarea Legionară a tatălui, Tase, respectiv a unchiului patern, Toma, ai lui George Becali (vezi document scanat). Până astăzi, au existat în spaţiul public câteva tentative ale lui Becali de a deconspira trecutul familiei sale, însă toate au fost înăbuşite, rând pe rând, de persoanele din anturajul afaceristului. De altfel, fostul său consilier personal, analistul politic Dan Pavel, mărturisea, în luna iulie a acestui an, cotidianului Adevărul: „Gigi îmi recunoscuse la începutul colaborării noastre că se trage dintr-o familie de legionari, dar i-am spus să termine cu chestiile astea, că mă retrag!“
În câteva rânduri, spuneam, Becali a apucat să povestească în spaţiul public cum familia sa a fost afectată de persecuţiile comuniste, aceasta fiind deportată pe motive de simpatizare cu Mişcarea Legionară. Gigi Becali a recunoscut că s-a născut în regim de detenţie, la Zagna, şi ar fi avut aceleaşi afinităţi politice după căderea regimului comunist.
Dintre coloniştii macedoneni aşezaţi în comuna Săcălaz, majoritatea au făcut o politică legionară, unii dintre ei fiind reţinuţi pentru activitate subversivă legionară, iar o altă parte sunt neutri, foşti liberali sau manişti care nu depun niciun fel de activitate pe plan politic, însă în niciun caz nu sunt cu sentimente bune faţă de regim. Dintre elementele suspecte cunoscute pentru activitatea lor în această comună semnalăm pe: Popescu Andrei, Gheorghe Docu, Hristu Cipu, Aristide Cutina, Nicolae Babu, Dionisie Ghiţă, Becali Tase (…)”, arată autorul în paginile lucrării. În continuarea prezentării, sunt inserate date despre fiecare persoană menţionată, aşa cum reiese din documentele care au stat la baza documentării autorului.
În dreptul numelui Tase Becali găsim următoarele: „Tase Becali, originar din comuna Frăşani, judeţul Durostor, a fost în Mişcarea Legionară din anul 1939. A participat la rebeliune, iar în 1948 a fost arestat pentru insultă adusă în public Generalisimului Stalin, pentru care fapt a fost judecat, şi fiind apărat de cinci avocaţi macedoneni, a fost achitat, întrucât reclamanţii nu s-au prezentat la proces”, mai arată autorul.
În aceeaşi lucrare, Coman îl menţionează şi pe unchiul patern Toma Becali ca fiind arestat alături de alţi bărbaţi pentru activitatea subversivă: „Arestaţii au fost înaintaţi la Bucureşti sau Timişoara, fapt ce face obiectul raportului nostru nr. 5/26559 din 28 septembrie 1949” (vezi document scanat, pag. 151 din lucrarea „Aromânii şi meglenoromânii din Banat (1945-1951). Demografie, societate, izvoare“).
Cartea, intitulată „Aromânii şi meglenoromânii din Banat (1945-1951). Demografie, societate, izvoare“, apărută în Colecţia de istorie la Editura Etnologică din Bucureşti, este prima lucrare care atestă prin documentele citate apartenenţa la Mişcarea Legionară a tatălui, Tase, respectiv a unchiului patern, Toma, ai lui George Becali (vezi document scanat). Până astăzi, au existat în spaţiul public câteva tentative ale lui Becali de a deconspira trecutul familiei sale, însă toate au fost înăbuşite, rând pe rând, de persoanele din anturajul afaceristului. De altfel, fostul său consilier personal, analistul politic Dan Pavel, mărturisea, în luna iulie a acestui an, cotidianului Adevărul: „Gigi îmi recunoscuse la începutul colaborării noastre că se trage dintr-o familie de legionari, dar i-am spus să termine cu chestiile astea, că mă retrag!“
În câteva rânduri, spuneam, Becali a apucat să povestească în spaţiul public cum familia sa a fost afectată de persecuţiile comuniste, aceasta fiind deportată pe motive de simpatizare cu Mişcarea Legionară. Gigi Becali a recunoscut că s-a născut în regim de detenţie, la Zagna, şi ar fi avut aceleaşi afinităţi politice după căderea regimului comunist.
Familia Becali şi episodul Săcălaz
În 1928, bunicul lui Gigi a decis să se stabilească pe meleaguri româneşti, în Cadrilater, lângă Silistra. Familia a locuit acolo până în septembrie 1940, când sudul Dobrogei a fost cedat Bulgariei, prin tratatul de la Craiova. Tatăl lui Becali, Tase, şi familia sa s-au mutat atunci la Călăraşi, pentru scurt timp însă. La rândul său, Toma Becali, unchiul lui Gigi, a făcut puşcărie, pentru activitate subversivă. În 1946, familia Becali a fost trimisă în Banat, în comuna Săcălaz (Timiş), pentru ca în 1951 să fie deportată la Zagna, zona Brăilei.Despre episodul Săcălaz aminteşte şi Virgil Coman, în lucrarea „Aromânii şi meglenoromânii din Banat (1945-1951). Demografie, societate, izvoare“!
„În această comună, s-au aşezat un număr de 365 de familii de colonişti macedoneni, majoritatea proveniţi din Albania, din ramura fârşeroţilor, iar o altă parte proveniţi din Grecia, care sunt aşa-numiţii gramoşteni, şi o mică parte proveniţi din Iugoslavia, din ramura cipani. (…) Printre cele 3.360 de familii din această comună se găsesc circa 25 de foşti negustori, calitate dăruită peste noapte de regimul legionaro-antonescian, care i-a înzestrat cu prăvălii şi fabrici luate de la evreii proveniţi din oraşele Rădăuţi şi Suceava.Dintre coloniştii macedoneni aşezaţi în comuna Săcălaz, majoritatea au făcut o politică legionară, unii dintre ei fiind reţinuţi pentru activitate subversivă legionară, iar o altă parte sunt neutri, foşti liberali sau manişti care nu depun niciun fel de activitate pe plan politic, însă în niciun caz nu sunt cu sentimente bune faţă de regim. Dintre elementele suspecte cunoscute pentru activitatea lor în această comună semnalăm pe: Popescu Andrei, Gheorghe Docu, Hristu Cipu, Aristide Cutina, Nicolae Babu, Dionisie Ghiţă, Becali Tase (…)”, arată autorul în paginile lucrării. În continuarea prezentării, sunt inserate date despre fiecare persoană menţionată, aşa cum reiese din documentele care au stat la baza documentării autorului.
În dreptul numelui Tase Becali găsim următoarele: „Tase Becali, originar din comuna Frăşani, judeţul Durostor, a fost în Mişcarea Legionară din anul 1939. A participat la rebeliune, iar în 1948 a fost arestat pentru insultă adusă în public Generalisimului Stalin, pentru care fapt a fost judecat, şi fiind apărat de cinci avocaţi macedoneni, a fost achitat, întrucât reclamanţii nu s-au prezentat la proces”, mai arată autorul.
În aceeaşi lucrare, Coman îl menţionează şi pe unchiul patern Toma Becali ca fiind arestat alături de alţi bărbaţi pentru activitatea subversivă: „Arestaţii au fost înaintaţi la Bucureşti sau Timişoara, fapt ce face obiectul raportului nostru nr. 5/26559 din 28 septembrie 1949” (vezi document scanat, pag. 151 din lucrarea „Aromânii şi meglenoromânii din Banat (1945-1951). Demografie, societate, izvoare“).
Becali şi-a amintit printre lacrimi de viaţa tatălui său
Contactat telefonic, Gigi Becali a confirmat arestarea tatălui său şi s-a arătat interesat să intre în posesia cărţii semnate de Virgil Coman. Becali a adăugat că, atunci când a plecat din Săcălaz, „tata n-a avut voie să ia cu el decât opt găini, doi cai, o vacă şi un porc”, deşi erau o familie înstărită. În 1959, domiciliul forţat impus familiei Becali a fost ridicat, iar aceştia s-au stabilit în localitatea Pipera, lângă Bucureşti.Volum lansat la Constanţa, la 40 de zile de la dispariţie
Primul tiraj al lucrării „Aromânii şi meglenoromânii din Banat (1945-1951). Demografie, societate, izvoare“ va ajunge în preajma datei de 25 august la Dudeşti, aşa cum şi-a dorit autorul, în cea mai mare comunitate de meglenoromâni din ţara noastră, urmând ca un al doilea tiraj al cărţii să fie lansat în septembrie, în aula Bibliotecii Judeţene „I.N. Roman“ din Constanţa, cu ocazia comemorării a 40 de zile de la plecarea prematură a celui care a fost Virgil Coman.Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii