Ce spune președintele interimar Ilie Bolojan despre posibilitatea trimiterii trupelor de militari români în Ucraina (VIDEO)

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a susținut vineri, 28 februarie 2025, la Palatul Cotroceni, o conferință de presă.

În cadrul conferinței, președintele interimar a vorbit și despre negocierile pentru Ucraina. 

Un subiect important de politică externă și de securitate au fost negocierile pentru Ucraina. Așa cum știți, Statele Unite au făcut o pivotare pentru a relua dialogul diplomatic cu Rusia, iar, în cadrul acestui dialog, au început și discuțiile legate de Ucraina.

Cu toții suntem de acord că aceste discuții sunt un prim pas pentru o încetare a focului, dar mai ales pentru o pace durabilă, pe care ne-o dorim cu toții și care ar însemna liniște la granițele noastre de Est. În această perioadă, legate de aceste negocieri, am susținut câteva chestii de principiu. Faptul că o încetare a focului, care nu este urmată de un acord de pace, care să ofere garanții de stabilitate și de securitate, poate să fie doar un intermezzo pentru un nou început al conflictului, și în condițiile în care s-ar menține această agresivitate a Rusiei și în perioada următoare, Ucraina poate să fie doar prima victima, gândindu-ne la ceea ce există în Est, și cred că, pentru noi, susținerea unei stabilități în această parte de lume, atât pentru a proteja Republica Moldova, dar și România, este o chestiune importantă.

Am susținut în această perioadă că prezența la aceste negocieri a reprezentanților Ucrainei este un lucru necesar. Am susținut, de asemenea, și vom susține că prezența reprezentanților Europei la aceste negocieri este un lucru bun, un lucru necesar, atât datorită contribuțiilor pe care țările europene le-au avut la susținerea apărării Ucrainei, dar și a continentului, dar și în ceea ce privește rolul din anii următori, pentru că acest conflict este un conflict, practic, la granițele continentului nostru.

Și aceasta, deci, a fost poziția noastră, o poziție principială, o poziție care respectă principiile internaționale și pe această poziție vom merge și în perioada următoare.

În ceea ce privește susținerea pentru Ucraina, în consultările care au avut loc, ne-am exprimat de principiu disponibilitatea țării noastre de a susține în continuare această țară, pentru că nu este doar o susținere a victimei în fața agresorului, ceea ce este o chestiune de principiu, ci, în fapt, este o susținere pentru securitatea țării noastre, pentru că, așa cum am spus, dacă aceste abordări ale Rusiei se vor menține și în perioada următoare, și știm ce a însemnat istoria în această parte de lume, Ucraina poate fi doar prima victima.

În consultările care au avut loc pe această temă cu partidele politice, pentru că mi s-a părut că este o chestiune de respect pentru români să purtăm un dialog, cu toate partidele, în așa fel încât să ne ducem cu niște poziții care, angajând țara noastră, nu doar pe perioada acestui interimat, ci pe termen lung, să existe o susținere parlamentară, pentru că tot în Parlamentul României vom veni pentru deciziile care trebuie susținute și în perioada următoare.

Și avem, deci, o unanimitate că toți ne dorim că acest conflict să înceteze, toți ne dorim o pace la graniță, dar, în afară de abordările diferite, există o majoritate parlamentară care susține atât din partea României, dar și a Europei acordarea unui sprijin pentru Ucraina în această perioadă de conflict, un sprijin financiar, un sprijin militar, așa cum se va decide foarte probabil săptămâna viitoare. Există o majoritate care susține ca un reprezentant al Europei să participe la aceste negocieri, și credem că este un lucru bun. Și, deci, acestea au fost direcțiile principale legate de războiul din Ucraina, războiul de agresiune al Rusiei, și de discuțiile care au avut loc pe această temă.

De asemenea, șeful interimar al statului a fost întrebat dacă în urma consultărilor pe care le-a avut cu partidele și în perspectiva Consiliului European la care va participa, a stabilit un mandat concret în legătură cu cât poate crește România cheltuielile de apărare. 


Totodată, Ilie Bolojan a fost întrebat în ce condiții ar putea trimite România trupe de menținere a păcii în Ucraina, așa cum se discută. 

 Nu s-a stabilit un mandat imperativ pentru că ar impune niște constrângeri și nu ți-ar permite să te adaptezi la discuțiile care au loc. Cred că România are deja un buget de apărare crescut. Cred că el ar putea crește etapizat, într-un an, doi, să ajungă la 3%, dacă nu se impun alte creșteri sub presiune. Un lucru important pentru a asigura această creștere este faptul că s-a găsit o formulă ca această suplimentare de cheltuieli pe apărare să fie scoasă din calculul deficitului, în așa fel încât să nu avem și această presiune. Dar, în termen real și pe fond, România având un deficit destul de mare, niciun guvern, cel actual și oricine va veni, nu va putea să nu ia în calcul o reducere a cheltuielilor bugetare, în general, o accesare a fondurilor europene pe care le avem la dispoziție și o creștere de venituri, în așa fel încât, nu doar din punct de vedere contabil, ci și din punct de vedere real, această creștere a bugetului pe apărare să fie, într-adevăr, suportabilă, sustenabilă, și, în condițiile în care o parte din aceste creșteri de bugete se reîntorc în economie sub forma unor infrastructuri conective sau portuare, de exemplu, care pot avea și valențe civile sau a dezvoltării industriei naționale de apărare, va fi un lucru bun.

În ceea ce privește cel de-al doilea aspect legat de trupe în Ucraina, aici discuția este prematură pentru că o astfel de discuție pe fond poate avea loc în momentul în care nu ai o încetare a focului, nu avem nici această situație, ci există un acord de pace, pentru că aceste trupe ar putea fi trupe de menținere a păcii, așa cum avem astăzi, nu știu, în Bosnia, în Kosovo și în alte părți ale lumii, și care funcționează sub mandat ONU, de exemplu, sau sub alte mandate internaționale. Și pentru această discuție nu a existat nici o discuție pe fond, dar și din poziționarea partidelor a rezultat că această chestiune nu are în momentul de față o susținere parlamentară, dar nu s-a pus această problemă. În termeni reali, și pentru că eu consider că este corect pentru cetățenii României să nu îi tratăm ca pe niște copii și să le ascundem niște adevăruri, eu sper și mi-aș dori să avem un acord de pace. Cred că asta e o chestiune pe care și o dorim cu toți. Dar acest acord de pace, inevitabil, va avea nevoie de niște garanții, pentru că altfel nu va fi funcțional. Aceste garanții, foarte probabil, vor însemna o concentrare de trupe în această parte, sau în țările din Estul Europei, sau poate inclusiv pe teritoriul Ucrainei. Noi am putea să fim un hub, așa cum am fost și acum, pentru tranzitarea acestor trupe. Am putea să asigurăm prin porturile noastre, prin infrastructura noastră defluirea lor, mobilizarea lor și așa mai departe. Și sigur, sunt analize care se pot face. Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să încercăm să analizăm lucrurile la rece și să vedem cum vor evolua aceste chestiuni, dar să nu creăm îngrijorări inutile și speculații, pentru că într-o perioadă de tip pre-electoral, așa cum știți, toate lucrurile sunt exacerbate și duse în niște direcții care nu mai înseamnă un dialog rațional.

 

Citește și: 

Președintele interimar al României - „Nu au existat presiuni la nivelul Administrației Prezidențiale în cazul fraților Tate“