Cetăţenii se revoltă pe Facebook „Constanţa - oraşul în care rromii fac legea sub protecţia primarului“

Pe pagina de Facebook a cotidianului ZIUA de Constanţa a fost postat un comentariu referitor la etnicii romi din municipiul Constanţa. Sub semnătura „Cetăţenii Constanţei“, textul tratează problema socio-economică a romilor constănţeni, consideraţi a fi protejaţii primarului Radu Mazăre.
Potrivit autorului acestui comentariu, Constanţa a ajuns „un oraş ruinat, devastat, plin de gunoaie şi gropi, îndestulat de câini vagabonzi şi de cetăţeni de etnie romă“.
Menţionăm că am încercat să aflăm un punct de vedere al primarului Radu Mazăre cu privire la acest text, dar edilul-şef nu a răspuns nicicum. În situaţia în care va comenta subiectul, declaraţiile sale vor fi ulterior publicate.
Redăm, mai jos, conţinutul integral al comentariului:

„Constanţa - oraşul în care rromii fac legea sub protecţia primarului
Constanţa - un oraş frumos odinioară, bogat din perspectiva naturii care s-a dovedit a fi darnică cu acest colţisor, dar şi din încărcătura istorică a vremii - a ajuns un oraş ruinat, devastat, plin de gunoaie şi gropi, îndestulat de câini vagabonzi şi sufocat de cetăţeni de etnie romă.
Mai trist e faptul că acest lucru se întâmplă după 14 ani de administraţie Mazăre continuă şi neîntreruptă, când la o scurtă retrospectivă a realizărilor primarului, lesne se evidenţiază «protecţia socială a persoanelor defavorizate», de parcă aceasta ar fi fost singura obligaţie asupra căreia legiuitorul român s-a oprit atunci când a legiferat atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale. Într-adevăr, protecţia socială a persoanelor defavorizate constituie o preocupare a autorităţilor în domeniu prin realizarea unui ansamblu de măsuri, programe, activităţi profesionale, servicii specializate de protejare a persoanelor, familiilor, grupurilor şi comunităţilor cu probleme speciale, aflate în dificultate şi într-un grad de risc social, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii un mod normal şi decent de viaţă.
Dar de la acest principiu legal şi până la aplicarea unitară şi corectă a normei de drept, mai trebuie parcursă şi etapa de interpretare, care la Primăria Constanţa a fost întotdeauna gândită şi aplicată cu deosebit interes din partea edilului în favoarea unei anumite categorii de populaţie: anume rromii. De altfel, suntem conştienţi de faptul că pe primar nu îl interesează în mod special acest segment al populaţiei, numai că l-a privit ca pe singurul instrument asigurator şi aliat pentru situaţii extreme, bazându-se pe nivelul de cultură scăzut şi pe uşurinţa cu care pot fi manevraţi politic.
Dacă reflectăm puţin, actuala administraţie locală îşi are suportul şi se sprijină pe votul cetăţenilor rromi şi din păcate pe cel al bătrânilor, care, ajunşi în pragul neputinţei, se agaţă disperaţi de punga oferită batjocoritor de aleşii locali.
Pentru asigurarea acestui suport electoral, primarul a găsit de cuviinţă să îşi ia măsuri de sedentarizare a rromilor şi de eliminare a nomadismului, prin crearea cartierelor de locuinţe speciale în care aceştia au fost mutaţi din diferite locaţii în care sălăşluiau pe raza oraşului şi în împrejurimi. Această operaţiune a coincis practic cu atingerea apogeului mandatului lui Mazăre în calitate de primar al Constanţei. În acest fel a penetrat sfera politică, devenind bogat peste noapte în detrimentul colectivităţii locale sărăcite din toate punctele de vedere: social, economic, spiritual, devenind locul prielnic în care şi-au găsit rapid protecţia organizaţii de tip mafiot pentru sprijinirea unor susţineri ilegale care să le aducă bani şi poziţii sociale sus-puse.
În acest context, rromii au ajuns să facă legea la Constanţa cu banii noştri, primiţi de la primar, cu banii iliciţi proveniţi din încurajarea consumului de droguri şi înşelăciuni. E suficient să te afli în trafic şi să fii nevoit să opreşti la semafor, căci îndată eşti înconjurat de «asistaţii sociali ai lui Mazare» cărora, dacă îndrăzneşti să le faci un gest prin care să îi îndepărtezi sau să îi ameninţi cu intervenţia organelor de poliţie, ai devenit pe loc victima sigură a agresiunii verbale şi chiar fizice dacă, din imprudenţă, ai omis să încui portierele din interior. În asemenea situaţie, singura ieşire este dată de schimbarea semaforului în culoarea verde, dar până la următoarea intersecţie, în care istoria se repetă şi până la care mai eşti obligat să iei şi gropile aflate în asfalt.
Nici în mijloacele de transport în comun situaţia nu este mai uşoară, întrucât colocatarii noştri au împânzit toate rutele posibile, circulând, evident, fără bilet şi valorificând fiecare moment în care îşi pot etala sprijinul şi atenţia sporită pe care le-a acordat-o «şeful», după cum se exprimă. Este imaginea tristă şi crudă vizavi de decenţa mult râvnită de noi toţi.
Şi iată cum uşor, uşor, oraşul Constanţa a devenit un oraş martir, un oraş în care a fost jertfită onestitatea, respectul şi siguranţa cetăţeanului transformându-se în zona în care tot «electoratul lui Mazăre» din regiune şi-a găsit locul şi împlinirea. Dar primarul nostru ne-a avertizat, oarecum: nu degeaba acesta a montat plăcuţe la intrarea în oraş cu mesajul «CONSTANŢA ORAŞ MARTIR». De ce oare abia acum i-am înţeles mesajul?!? Sau poate un alt semn transmis şi pe care nu l-am luat în seamă până acum a fost tristeţea marelui poet Ovidius, pe care ne-o transmite zilnic prin ochii statuii din centrul vechi. Fără să vrem, nu putem să nu ne aplecăm asupra unui fragment din opera sa: «Cea mai mare nenorocire este să traieşti între bessi şi între geţi! Cea mai mare nenorocire este să-ţi aperi viaţa prin porţi şi prin întărituri de cetate şi de-abia să ai siguranţă în puterile locale» (Tristele, IV, v 67 -106). Mare adevăr!“