#citeșteDobrogea Seminarul teologic de la Babadag. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Începuturile Seminarului teologic de la Babadag sunt legate de cea mai veche medresă din Dobrogea, înființată la sfârșitul secolului al XV-lea în timpul lui Baiazid al II-lea. Însă „piatra de temelie“ a acestei instituții este pusă în 1610 (sau mult mai târziu, în 1691), prin donația testamentară a generalului Gazi Ali Pașa, cel care a ctitorit și geamia care îi poartă numele și în curtea căreia își doarme și acum somnul de veci.
 
Seminarul a funcționat sporadic, însă, după Războiul de Independență, statul român a (re)înființat, în 1889, în orașul Babadag, un seminar, „spre a aduce la îndeplinire art. 21 din legea organică a Dobrogei, din 7 Martie 1880“. Rolul acestuia era acela de a pregăti personalul religios, „precum și corpul învățătoresc al școalelor confesionale musulmane“, după cum informează subdirectorul general în Ministerul Cultelor și Artelor G. Ilinoiu, în volumul colectiv „Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească“.
 
„Înființarea lui s-a trecut în legea de organizare nu numai ca o necesitate de Stat, ci, după cum se zice, și în virtutea unui testament, prin care Gazi Ali Pașa, care a împresurat Viena la 1668 și care își avea sediul comandamentului în orașul Babadag, lăsase pentru seminarul ce se va înființa, moșia «Zebilul» în întindere de mai multe mii de hectare pământ arabil, bălți și cariere de piatră. Această proprietate de mâna moartă (vacuf) a fost secularizată. Ca un omagiu pentru donator, Statul plătește un epitrop, care îngrijește de geamia «Gazi al Pașa» din Babadag“, scrie Ilinoiu în studiul „Cultele din Dobrogea“, cuprins în volumul mai sus amintit.
 
De la aceeași sursă aflăm că, de la 1889 și până la 1901, seminarul a funcționat la Babadag cu patru clase și trei profesori, dintre care două de studii religioase musulmane și una pentru studii românești.
 
„În anul 1901, din cauza unei mari emigrațiuni a musulmanilor din regiunea Babadagului, seminarul rămânând fără populație școlară, a fost mutat în orașul Megidia, într’un local construit de comunitatea musulmană de acolo, fiind apoi redat Casei Școalelor, în vederea funcționarii regulate, ca al Statului. Dela 1901 seminarul s’a desvoltat, încât astăzi a ajuns să aibă aceeași organizație ca și seminariile teologice creștine. Funcționează pe baza unui regulament publicat în «Monitorul Oficial, No. Ill din 17 August 1904, care s’a modificat cu Decretele Regale No. 832 din 1925 și No. 699 din 1928. Are 8 clase cu 136 elevi și 15 profesori“, mai spunea, în 1928, Ilinoiu.
 
Mai multe despre cultele din Dobrogea, aflați din lucrarea Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

 DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanța