CJ Buzău Recompense pentru descoperiri arheologice

Peste 61.000 de lei au fost acordați de către Consiliul Județean (CJ) Buzău cu titlu de recompensă unor persoane care au descoperit în anul 2024 bunuri arheologice, în jur de 450 de detectoare de metale fiind înregistrate legal de căutătorii de comori, relatează Agerpres.

Sumele încasae de către posesorii detectoarelor de metale în anul anterior s-au încadrat între 150 și 5.300 de lei în funcție de valoarea și cantitatea obiectelor descoperite întâmplător pe raza unor comune precum Grebănu, Pârscov, Podgoria, Vernești, Țintești, Scorțoasa, Beceni, Ulmeni, Merei, Săhăteni, Topliceni sau Chiojdu.

„Muzeul Județean Buzău a informat despre mai multe descoperiri arheologice pe teritoriul județului Buzău, de către mai multe persoane fizice autorizate conform Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. Este vorba despre diverse obiecte (monede, obiecte, fragmente ceramice, unelte, etc.), aflate în diferite stadii de conservare. Obiectele arheologice descoperite au fost evaluate de către Muzeul Județean Buzău la valoarea totală de 35.980 de lei, acestea fiind predate în condițiile legii, în patrimoniul instituției județene de cultură. Persoanele fizice care au descoperit acest tezaur au dreptul de a solicita, conform legii, o recompensă financiară reprezentând 30% din valoarea bunurilor, calculată la momentul acordării recompensei”, prevede o hotărâre a CJ Buzău din luna martie a anului 2024.

„Până în anul 2018 căutam chihlimbar, o pasiune moștenită de la bunicul meu, în iunie 2018 am trecut printr-o operație de hernie de disc, după operație medicul mi-a recomandat să merg mult pe jos observând că sunt din zona montană a județului Buzău, din comuna Colți. Mi-am achiziționat un detector de metale în anul 2021 și am început, zona fiind plină de istorie. Printre cele mai importante descoperiri se numără un ac de cusut piei de animale de vreo 4.000 de ani, găsit în Munții Siriu, folosit pentru confecționarea îmbrăcăminții în Epoca Bronzului. Am mai găsit un ciocan cu toc tot din Epoca Bronzului, în pădurile din Gura Teghii, un cuțit de bronz, o daltă de bronz, o suliță, un ciocan, predate potrivit legii. Este istoria care trebuie păstrată. O fac din plăcere, pentru sănătate. Pericole sunt, în zona de munte, în special urșii, dar îi evităm. Nu este un hobby costisitor, este vorba de achiziția detectorului și procedura de autorizare. Interesul meu și dorința este ca prin tot ceea ce găsim să contribuim la promovarea istoriei acestor meleaguri. În zona de munte a Buzăului unde îmi desfășor activitatea, de la Nehoiu în sus, sunt foarte puține situri arheologice”, a declarat, pentru Agerpres, Ciprian Ionuț Chiriac, căutător de metale.

„Dacă această activitate se face în condițiile legii, poate fi văzută în dublă perspectivă de către muzee. Este vorba despre acei specialiști care identifică o oportunitate în a publica piese de valoare care pot aduce un plus în domeniul academic, științific și expozițional, pe de altă parte, vorbim despre altă categorie de specialiști care reclamă decontextualizarea unor astfel de descoperiri, că nu sunt realizate după metodele și mijloacele științifice pe care noi le folosim în săpăturile sistematice. Din punct de vedere administrativ, astfel de piese intră în procedură de conservare, restaurare și valorificare în cadrul muzeului. Sunt foarte multe astfel de descoperiri, tezaure monetare, spre exemplu, care vin fără o pregătire prealabilă și pot bloca toată activitatea laboratorului de restaurare, mai ales în contextul în care vorbim de termene limită în care muzeul trebuie să stabilească valoarea acestor obiecte și să se acorde acea recompensă. Inclusiv noi am valorificat muzeal astfel de obiecte provenite din descoperiri, aduc un beneficiu cantitativ și de expunere muzeală, dar cu rezerva că decontextualizarea tezaurelor, depozitelor afectează informația de interes științific și istoric, mai ales că muzeele nu au mereu capacitatea de a verifica locurile declarate ca fiind locurile descoperirii, chiar dacă sunt specificate coordonatele de către căutători”, a precizat, pentru AgerpresS, directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache.

„La nivelul unității noastre, a fost autorizată deținerea a 452 de detectoare de metale. Deținerea unui detector de metale fară autorizația emisă de unitatea de poliție constituie contravenție, conform art.28 alin.l, lit.g din O.G.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, cu amendă de la 2.500 de lei la 7.500 de lei și sancțiunea complementară a confiscării detectorului. În cursul anului 2024 nu au fost aplicate sancțiuni contravenționale pentru această abatere”, a transmis, pentru Agerpres, Inspectoratul de Poliție Județean Buzău.