CNI vrea să reabiliteze sinagoga din Constanța. Cine își mai aduce aminte de un alt templu al comunității evreiești, dispărut fără urmă
CNI vrea să reabiliteze sinagoga din Constanța. Cine își mai aduce aminte de un alt templu al comunității
09 Jun, 2020 00:00
ZIUA de Constanta
1736
Marime text
- Templul Israelit este la un pas de a fi reabilitat Compania Națională de Investiții SA
- La ora actuală, informații despre lăcașul de cult se regăsesc în proiectul dedicat multiculturalității constănțene, fiind puse la dispoziție de Institutul Național al Patrimoniului, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Noua licitație organizată de Compania Națională de Investiții pentru reabilitarea Templului Israelit din Constanța a adus în amintirile tuturor celor ce iubesc orașul vechi un alt templu al comunității evreiești, din care acum, din păcate, mai există doar amintirea. Templul de rit spaniol (sefard-romaniot) se afla pe strada Mircea, la numărul 18, fiind construit după planurile arhitectului Adolf Linz, pe un singur nivel.
La ora actuală, informații despre lăcașul de cult se regăsesc în proiectul dedicat multiculturalității constănțene, fiind puse la dispoziție de Institutul Național al Patrimoniului, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Conform surselor citate, la începutul secolului al XX-lea (autorizația de construcție a fost emisă în 1905) a fost construit cel de-al doilea templu israelit (de rit spaniol), pe strada Mircea nr. 18.
Templul a fost construit în stil auster, neogotic catalan, după planurile arhitectului Adolf Linz, pe un singur nivel. Era o construcție monumentală, formată dintr-o navă principală și două laterale, despărțite în interior prin două rânduri de stâlpi și acoperite cu bolți în ogivă.
Nava centrală prezenta o intrare impunătoare, cu ancadrament gotic arcuit în acoladă, cu uși masive de lemn și ferestre laterale cu vitralii, având deasupra un panou arcuit în ogivă, cu fereastră biforă și peste acesta – Tablele Legii încadrate de arcaturi ogivale, iar în vârf – steaua lui David. Navele laterale prezentau, de asemenea, în fațada principală, câte o ușă, fiecare având deasupra, în ax, câte o fereastră circulară cu steaua lui David, potrivit sursei citate.
Patru contraforți – doi la limetele navei centrale și doi la colțuri, erau încununați cu pinacluri. Pinaclurile de colț și frontoanele navelor laterale, mascând acoperișul în două ape, decorate cu arce ogivale, aminteau de arcele butante de la catedralele gotice. Fațadele laterale prezentau câte opt contraforți și șapte ferestre înalte, gotice. Între contraforți, fațadele edificiului erau din cărămidă aparentă.
În lipsa credincioșilor, sinagoga sefardo-romaniotă a fost părăsită în 1947 și a suferit avarii la cutremurul din 1977. După mai multe încercări eșuate de a fi consolidată și refuncționalizată, a fost demolată în anii 1980, lipsind astfel orașul de un monument reprezentantiv.
Citește și:
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii