Compresii şi ventilaţii Cursurile de acordare a primului ajutor, o necesitate. Pompierii constănţeni instruiesc populaţia (galerie foto)

 

Câţi dintre noi ar şti cum să acţioneze dacă partenerul de viaţă s-ar îneca acasă cu mâncare sau dacă o rudă are o convulsie la un eveniment privat? Cu toţii am auzit de mitul muşcă degetul persoanei care suferă de epilepsie, când, de fapt nu îl salvezi, ci doar îi provoci o altă durere. Un curs de prim ajutor nu este o risipă de timp, ci poate fi diferenţa care ar salva o viaţă în puţinul timp pe care îl poate avea cineva.
 
Fiecare minut de întârziere scade cu 10% şansele de supravieţuire ale unei persoane. Adrian Mavromalidi a susţinut, ieri, la Detaşamentul Palas, în faţa jurnaliştilor o prezentare a cursului de prim ajutor. Pe lângă munca asiduă depusă la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea”, pompierul susţine cursuri la Fundaţia pentru SMURD, precum şi în alte organizaţii de voluntariat, instruind populaţia cu privire la modurile de acţiune în situaţii de urgenţă. Evenimentul a avut loc cu ocazia activităţilor premergătoare Zilei Pompierilor, din data de 13 septembrie.
 

Lecţie de bază

 
Lanţul supravieţuirii este alcătuit din patru verigi de bază necesare pentru a salva victima. Aceste verigi sunt accesul rapid - declanşarea sistemului de urgenţă de către populaţie (apel la 112), suportul vital de bază, defibrilarea precoce şi suportul avansat precoce al vieţii (ambulanţa).
 
Scopul suportului vital de bază este menţinerea unei circulaţii şi a unei ventilaţii adecvate, nepermiţând instalarea stării de moarte biologică până la sosirea personalului medical calificat. Cu alte cuvinte, resuscitarea cardio- pulmonara de bază este un ansamblu de manevre care încearcă să menţină perfuzia şi oxigenarea organelor vitale (creier, cord).
 
„Sunt şase paşi importanţi:

• siguranţa - orice salvator trebuie să se asigure cu nu devine victimă
• verificarea nivelului conştienţei victimei – dacă este sau nu conştientă. Totul se face prin strigarea persoanei şi scuturarea acesteia. Se cheamă ajutor – se strigă după ajutor şi se sună la numărul de urgenţă 112. Urmează paşii A, B şi C. Acestea sunt paşii suportului vital de bază”, a explicat Adrian Mavromalidi.

 
După ce victima este pusă în siguranţă, se stabileşte nivelul de conştienţă şi se strigă după ajutor. Urmează eliberarea, verificarea şi asigurarea căilor aeriene, prin hiperextensia capului. Verificarea căilor aeriene se face prin cercetarea şi curăţarea cavităţii bucale de corpuri străine. De menţionat este că nu este recomandat să se folosească şerveţel, căci bucăţi de hârtie pot rămâne în cavitatea bucală, ci este necesară împăturirea unui deget într-o cârpă sau orice material textil curat. Dacă persoana respiră după această manevră, dar este încă inconştientă, se poziţionează în lateral pentru siguranţa ei. Femeile gravide se poziţionează doar pe partea stângă.
 
Se verifică apoi respiraţia timp de maximum 10 secunde prin ascultare - cum se aude respiraţia, privire - dacă se ridică sau nu toracele şi simţire - prin aerul expirat pe obraz. În acest moment se sună la 112.
 
Dacă persoana nu respiră, se sună la numărul de urgenţă 112 înainte de începerea resuscitării cardio-pulmonare. Se execută 30 de compresii şi 2 ventilaţii în mai multe cicluri. Pe sternul victimei se apasă până la o adâncime de 5 centimetri. Verificarea toracelui persoanei se face de fiecare dată când se introduce aer prin cavitatea bucală a victimei, prin observarea toracelui. Aerul nu trebuie să ajungă în stomac, căci există riscul formării unui balon gastric care poate duce la vomă.
 

Importanţa cursurilor

 

Sunt mai multe organizaţii şi fundaţii care se ocupă de pregătirea populaţiei. Adrian Mavromalidi a precizat că este absolut necesar să se implementeze cursuri de prim ajutor încă de la grădiniţă, copiii să fie învăţaţi când ar trebui sau nu să acţioneze sunând la numărul de urgenţă 112, iar cei mai mari să înveţe să identifice gravitatea situaţiilor.
 

Poligon pentru salvarea vieţii omeneşti

 
Jurnaliştii au fost, ulterior, invitaţi să participe la un traseu în poligonul de pregătire pentru acţiunile de căutare-salvare în medii închise. Acolo, în containerul comandat special în străinătate, fiind unic în România, pompierii sunt pregătiţi şi evaluaţi să acţioneze în condiţii grele. După ce se echipează, există o sală de pregătire, unde sunt diverse aparate de gimnastică, care îi încălzeşte înainte de intrarea în poligon. Pompierii au asupra lor un dispozitiv care este folosit la vizualizarea pulsului pentru a putea fi monitorizat. Odată intrat în poligon, traseul este îngreunat de fumul gros şi înecăcios, de lipsa luminii, de sunete ale victimelor, dar şi de locurile strâmte prin care pompierul trebuie să intre. Traseul se parcurge în aproximativ patru minute, însă esenţială este dozarea oxigenului din tub în situaţii de acest gen.