Constanţa, un oraş al terorii în secolul XXI Milioane de lei „alocate“ pentru pază şi securitate. Vă simţiţi în siguranţă pe străzi?

 
Dezvoltarea unei comunităţi ţine în primul rând de siguranţă. Gradul de siguranţă resimţit de cetăţeni în comunitate este direct proporţional cu gradul de dezvoltare al unei comunităţii. Deşi Constanţa este o localitate cu pretenţii de municipiu reşedinţă de judeţ, deşi este al doilea municipiu ca importanţă, după capitală, deşi periodic firme private bagă în buzunarul propriu bani publici pentru a asigura paza şi securitatea bunurilor şi cetăţenilor, deşi avem o direcţie de poliţie locală, inspectorat de jandarmi, poliţie naţională, constănţenii sunt încă în pericol la tot pasul, în cel mai mare municipiu din sud-estul ţării.
 
Crima petrecută vineri seară într-o zonă aglomerată din Constanţa nu ne dă speranţe că lucrurile merg într-o direcţie bună. Nu cu mult timp înainte, o altă femeie a fost înjunghiată în timp ce se plimba prin parc. Dacă socotim că, de la 1 aprilie, Constanţa trebuia să aibă 17 posturi de pază în principalele intersecţii din oraş, dacă ne gândim şi că, tot din aprilie, Poliţia Locală trebuia să aibă cu 60 de oameni mai mult, iar într-o zonă atât de aglomerată din oraş s-a petrecut această tragedie, nu putem să nu ne punem întrebarea: este Constanţa un oraş sigur?
 
Vreme de 12 ani, toţi operatorii economici, respectiv persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale şi persoane juridice care desfăşoară activităţi economice pe raza municipiului Constanţa, în staţiunea Mamaia şi în Satul de Vacanţă, indiferent de locaţia acestora, au fost obligaţi să plătească „taxa de linişte“. Anulată în primă instanţă de Tribunalul Constanţa, municipalitatea a făcut recurs, astfel că această taxă putem spune că trăieşte în continuare, fără a-i vedea însă, în astfel de cazuri, efectele.
 
Mai mult, municipalitatea plăteşte din bani publici, din banii constănţenilor! firme private care să asigure paza şi securitatea. Atât în mod direct, cât şi prin intermediul direcţiilor şi regiilor subordonate. Să facem o scurtă trecere în revistă a acestor contracte încheiate în ultimii ani între municipalitate şi aceste firme private:

• Pe 9.09.2015, RAEDPP Constanţa a încheiat contractul nr. 9755, în valoare de 921.696 de lei, cu Conpress Holding, pentru „servicii de paza şi protecţie a sediilor RAEDPP Constanţa şi a obiectivelor de interes local aflate în administrarea sa“. 
• Pe 28 noiembrie 2014, Municipiul Constanţa a încheiat contractul nr. 157402 pentru „Serviciul de asigurare a integrităţii bunurilor publice şi private aparţinând Primăriei Municipiului Constanţa, în perioada 1.12. 2014 - 30.11.2017“, pentru suma de 8.406.568,80 de lei. Unicul ofertant, aceeaşi Conpres Holding, a şi primit contractul. 
• Tot în septembrie 2014, municipalitatea a încheiat un contract, pentru următorii patru ani, pentru „Serviciul de asigurare a integrităţii bunurilor publice şi private aparţinând municipiului Constanţa din staţiunea Mamaia“. Aceeaşi Conpress Holding a încasat 12.271.870,80 de lei prin acest contract. 
• Pe 25 octombrie 2013, municipalitatea a încheiat contractul „Serviciul de asigurare a integrităţii bunurilor publice şi private aparţinând municipiului Constanta, în perioada 26.10.2013 - 25.10.2016“ cu firma Kokkai Comimpex SRL, care avea să presteze aceste servicii pentru suma de 3.846.182,4 lei. 

Cine răspunde la întrebarea „Suntem în siguranţă“?

Acestea sunt doar câteva dintre contractele aflate încă în vigoare şi pe care le-am găsit publicate pe portalul achiziţiilor publice, însă sunt suficiente pentru a ne face o idee despre câţi bani publici se duc pe ceea ce ar trebui să numim servicii de siguranţă în municipiul Constanţa.
 
Aşa cum spuneam, Constanţa „se laudă“ şi cu Direcţia Poliţia Locală, înfiinţată în anul 2011. În regulamentul de funcţionare şi organizare al Poliţiei Locale Constanţa se arată, la art. 1, alin. 2: „… La constatarea infracţiunilor flagrante, care excedează atribuţiilor ce îi revin potrivit legii, ia primele măsuri şi sesizează organele competente.“ Articolul 4 prevede că: „Activitatea Poliţiei Locale se realizează exclusiv şi în executarea legii pentru: apărarea interesului persoanei şi al comunităţii“, iar art. 12, alin. 2: „Personalul Poliţiei Locale răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi execută atribuţiile de serviciu“.
 
Potrivit aceluiaşi document, Poliţia Locală are o structură de Ordine şi linişte publică. Art. 27, alin. 2 stipulează că serviciile de ordine şi linişte publică au ca atribuţii menţinerea ordinii publice „în imediata apropiere a unităţilor de învăţământ, a unităţilor sanitare publice, în parcările auto aflate pe domeniul public sau privat al municipiului Constanţa, în zonele comerciale şi de agrement, în parcuri, pieţe, cimitire, precum şi în alte asemenea locuri publice aflate în proprietatea sau administrarea municipiului Constanţa sau a altor instituţii/servicii publice de interes local, stabilite prin planul de ordine şi siguranţă publică, aprobat în condiţiile legii“. Or, în cazul crimei care s-a petrecut vineri seară, trebuie să spunem că exact peste drum se află Delfinariul.
 
Deşi sunt câştigate o mulţime de licitaţii de către societăţi de drept privat care iau milioane de lei pentru pază şi securitate, Constanţa nu are însă implementate nişte prevederi legale importante: Legea 333/2003, cu normele de aplicare HG nr. 301/2012 modificate şi completate de HG 1002/2015, cu privire la evaluarea de risc la securitatea fizică. Aceasta este o cerinţă europeană care s-a menţionat în raportul MCV la nivel de ţară încă din 2012 şi care încă nu a fost pusă în aplicare.

 
Trebuie să facem menţiunea că am încercat să obţinem răspunsuri la întrebările noastre, la întrebările care sunt pe buzele tuturor constănţenilor astăzi în ceea ce priveşte securitatea în cel mai mare oraş al judeţului. Suntem în siguranţă? Astfel, le-am trimis mesaje primarului interimar, Decebal Făgădău, şefului Direcţiei de Pază a Judeţului Constanţa, Lucian Titi Giurcă, şefului Poliţiei Locale Constanţa, Daniel Bratu, reprezentanţilor IPJ Constanţa, ai IJJ Constanţa şi ai Grupării de Jandarmi Mobile „Tomis“. Singurul care ne-a răspuns a fost maiorul Răzvan Ivan, care ne-a spus însă că nu aveau atribuţiuni în ceea ce priveşte patrularea în zona respectivă.
 
Iată ce l-am întrebat pe viceprimarul Decebal Făgădău, cu menţiunea că aceleaşi întrebări le-am expediat şi către reprezentanţii instituţiilor mai sus menţionate, în funcţie de profilul acestora.
 
„Referitor la crima petrecută vineri noaptea în zona Delfinariu, va rog să îmi răspundeţi la câteva întrebări:

1. Câţi poliţişti locali ar fi trebuit sa fie în dispozitiv la acea oră?
2. Câte camere de supraveghere sunt montate în zonă?
3. Ce alte firme de pază, protecţie şi securitate au contracte cu autorităţile locale şi ar fi trebuit să asigure zona?
4. Câte contracte are municipalitatea cu firme de pază şi protecţie care ar fi trebuit să asigure zona respectivă?
5. De la 1 aprilie 2016 aveau sa fie înfiinţate 17 posturi de pază în principalele intersecţii din oraş. Au fost acestea amplasate deja? Câte dintre ele vizează zona Delfinariu şi cate persoane trebuiau să lucreze în acea seară în cadrul acestor posturi de pază?
6. Câţi bani a dat Primăria prin contracte de pază şi protecţie de la începutul anului?“. 

Rămâne aşadar să vedem pe cine dintre conducătorii oraşului interesează soarta şi siguranţa cetăţeanului de rând. Pentru asta, ZIUA de Constanţa va trimite şi adrese oficiale către instituţiile care au atribuţii directe în acest sens şi care primesc bani publici pentru a ne asigura că putem trăi într-un oraş european, într-un oraş liniştit.