#ConstantaEsteBine Jocul Școala FEM-IN-NA. Prințesa

• Obiectivele Jocului nostru sunt conștientizarea (situația care este) și o nouă perspectivă (ce ar mai putea fi, potențialul).

Așa cum vă spuneam și în alte postări, caracteristica unei victime este LIPSA OPȚIUNILOR.

Când un agresor (sau o situație) te face să crezi că singura opțiune este să te predai, să nu mai opui rezistență, să rămâni pradă situației (persoanei) - devii automat VICTIMĂ.

Lipsa opțiunilor - ”nu am nicio altă soluție” - definește starea de victimă.

Femeia de serviciu rămâne femeie ”de serviciu” pentru că este convinsă că nu are o altă opțiune.

”Cenușăreasa” strânge mizeria după alte persoane întrucât CREDE că nu are altă opțiune.

Când un vis de o noapte îi arată că are și altă opțiune, începe schimbarea și metamorfoza.

Realitatea este că avem în fiecare secundă MII DE OPȚIUNI.


Am audiat recent o postare pe you tube în care mi-a plăcut exprimarea ”LACĂTUL CU O MIE DE CHEI”.

În fiecare secundă, în fiecare situație, în orice împrejurare AVEM MII DE OPȚIUNI disponibile.

Tot ce avem de făcut este SĂ ALEGEM între aceste opțiuni pe acelea care NE FAC BINE, ne aduc bucurie, liniște și simțim că se acordează cu situația care este.

A treia stare a Eu-ului feminin este STAREA DE PRINȚESĂ.

Starea de feminitate împlinită, vibrantă, regală.


Termenul de ”prințesă” are conotații ciudate.

Folosit pentru fetițe, este un termen uzitat și aproape natural. Orice fetiță este ”prințesa lui mama și a tatei”.

Cu cât mai mică, cu atât mai prințesică.

Pentru că mulți părinți au sacul de frustrări nerezolvate, ei își propun în primii ani ai vieții fetiței să facă tot ce pot ca cea mică să aibă tot ce n-au avut ei și să primească tot ce n-au primit ei.

Acest comportament de compensare (tip imaturitate) al părinților funcționează în primii 2-3 cel mult 5 ani ai fetiței, până aceasta crește un pic și realizează că este o persoană SEPARATĂ și DIFERITĂ de mama (și tata), care are DORINȚE diferite și mai ales, NEVOI diferite.

Din acest moment, apare CONFLICTUL între ”prințesă” și mama, ce devine la un moment dat ”mama vitregă” (persoana cu ”nu”-ul la purtător - ”Nu ai voie”, ”nu trebuie”, ”nu este bine”, „nu este frumos”).

Pentru că mama a primit educația ”Nu-”ului de la propria mamă, folosește aceeași tehnică cu prințesa ei.

NU ȘTIE ALTFEL.

O femeie crescută de o mamă ”purtătoare de NU” va deveni o altă ”purtătoare de NU”, dar mai ales ”purtătoare de frică”.

Fetița nu poate înțelege iubirea manifestată prin restricții.

”Te iubesc, de asta nu te las să faci ce vrei”.

”Te iubesc, de asta îți dau să mănânci lucruri care nu îți plac”.

”Te iubesc, de asta las socialul să te modeleze, să te influențeze și să te domesticească”.

”Te iubesc, dar stau toată ziua la serviciu”

”Te iubesc, dar mă cert zilnic cu tatăl tău”

”Te iubesc, dar n-am grijă de mine, mă îngraș, mă neglijez, sunt furioasă și-mi descarc frustrările pe tine”.

Mama ”vitregă” transformă prințesa în femeie de serviciu sau în ”Cenușăreasă”. Depinde de puterea interioară a fetiței și de lecțiile pe care Sufletul ei urmează să le primească de la viață.

A-i spune unei fetițe ”prințesă” sună natural, mângâietor și plin de iubire.

A-i spune ”prințesă” unei femei adulte sună de multe ori derogator. Uneori se spune ”prințesă” femeilor care ”stau cu nasul pe sus”, sunt pretențioase, mofturoase, foarte selective și destul de sclifosite. Nimic nu le mulțumește, nimic nu este destul de bun, nimic nu este suficient.

Prințesele caută perfecțiunea. Și o caută în lumea imperfectă a socialului creat special să fie problematic.

Cu alte cuvinte, caută cheile pierdute în casă, în afara casei. Pentru că este mai lumină în afara casei (ca în gluma celebră cu Natratin Hogea).

În sens pozitiv, vibrația ”prințesei” este vibrația ”perfecțiunii” - a frumuseții incontestabile, recunoscute și respectate de toți.
În fața unei ”prințese” oamenii se înclină și îi dau autoritate (îți vine să apleci capul sau să stai în genunchi în fața ei).

O prințesă trezește respect și adorație în interlocutor.

Dar acesta așteaptă de la ea un anume comportament, o anume manieră de vorbire și o anumită energie.

”Prințesa” induce așteptări mari.

(de aceea fetițele nu pot rămâne ”prințese”, pentru că așteptările puse pe umerii lor, de a-i face fericiți pe părinți, sunt mult prea mari pentru posibilitățile lor energetice).

În lume sunt puține prințese. Foarte puține.

Precum albinele-matcă, prințesele ”adevărate”, femeile care își trăiesc deplin feminitatea, știu cine sunt și ce puteri / slăbiciuni reale au sunt puține.

Capcanele sociale, ce încep cu înfruntarea propriilor părinți și transformarea din copilărie, nu permite multor fetițe să devină prințese.

Pentru că NU AU MODEL DE PRINȚESE.

Noi, femeile obișnuite ale lumii, suntem bine educate ca femei de serviciu și neinteresate de energia ”de prințesă” (ce presupune ATRENAMENT și perseverență).

Iar fetele noastre devin ceea ce suntem noi. Copii ale noastre. Doar sunt copiii noștri.

Dincolo de conotații negative și pozitive, starea de ”prințesă” este o stare a Eu-ului.

Astăzi vă rog să observați comportamentul vostru (este week-end și prințesa are loc să se exprime, măcar un pic din programul vostru zilnic) vis-a-vis de propriul corp.

Cum vă tratați astăzi? Ce mâncați? Cum mâncați? Ce veselă folosiți? Cum vă îmbrăcați? Cu cine vă întâlniți? Ce alegeți să faceți astăzi?

Ne aflăm în perioada ”recoltei”.

Ziua de lună plină de ieri, 1 octombrie, s-a numit LUNA PLINĂ A RECOLTEI.

Sunt zilele RECOLTEI anului 2020.

Ce ”ați lucrat” acest an și ”recoltați” toamna aceasta?

Ce lecții v-a adus anul acesta?

Ce ați învățat în planul FIINȚĂRII și ce ați putea schimba în perspectiva asupra voastră înșivă AZI, ACUM?

Prezentul este tot ce avem.

Și corpul fizic este cheia Jocului nostru.

Cum se simte starea de ”prințesă” azi?

Vă iubesc!

Sursa text și foto: Facebook Zyanna Orinda

www.centrulnatura.ro