Constănțeanul Alexandru Manda, membru în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei, despre votul la 16 ani!

Scăderea vârstei de vot la 16 ani a intrat în dezbatere națională în România abia de curând, în anul 2022 fiind înregistrată prima inițiativă legislativă în acest sens.
 
La nivel european astfel de discuții au luat amploare în ultimii ani, în special cu privire la unele tipuri de scrutine precum alegerile locale sau alegerile pentru Parlamentul European. Unele state din Europa au introdus deja mecanisme alternative prin care tinerii sub 18 ani sunt familiarizați cu votul sau chiar au extins dreptul de vot la cetățenii de 16 sau 17 ani pentru toate tipurile de alegeri, precum și pentru referendumuri.
 

Deși există deja voci în societatea românească care cer o reprezentare mai bună pentru interesele tinerilor și, implicit, deschiderea dreptului de vot pentru tinerii de 16 ani, discuția publică din România nu a depășit stadiul unor considerații legate de constituționalitatea unui asemenea demers.
 
Prevederile constituționale actuale sunt considerate o barieră insurmontabilă pentru orice proiect legislativ fără o intervenție asupra textului constituțional. Totuși, chiar în prezența unei asemenea bariere, discuția despre participarea politică a tinerilor merită purtată pentru impactul multidimensional pe care îl poate avea asupra consolidării democrației în România.
 

O nouă analiză „Vot la 16 ani? Argumente pro și contra”, care aparține constănțeanului Alexandru Manda,membru în Consiliul Director al Institutului Quartet și reprezentant al tinerilor din România în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei, explorează unele dintre argumentele cu care se poartă dezbaterea pe această temă în context european și în România.

Analiza lansată astăzi arată, în primul rând, că scăderea vârstei de vot la 16 ani este o tendință în continuă creștere pe continentul european.

Tinerii consideră că implementarea votului la 16 ani în România ar reprezenta un instrument extrem de util pentru întărirea democrației, creșterea reprezentativității procesului electoral și restabilirea încrederii dintre tineri și mediul politic.


Adăugarea pe listele electorale a aprox. 410.000 de tineri de 16 și 17 ani ar duce spre o egalizare a reprezentării segmentului 14-19 ani în categoria votanților tineri și, per ansamblu, în bazinul celor înscriși pe listele electorale permanente. În prezent, deși reprezintă 6,5% din populația României și sunt o sub-categorie de vârstă cu provocări și preocupări distincte, tinerii 14-19 ani sunt reprezentați la urne într-un procent de doar 2,46% din totalul votanților, prin votanții în vârstă de 18 și 19 ani, ceea ce face, deseori, ca mediul politic să le ignore nevoile.
 
Pe lângă numeroasele luări de poziție în acest sens ale organismelor Consiliului Europei și Uniunii Europene, tot mai multe state adoptă decizii în acest sens. Spre exemplu: în Austria și Malta, tinerii pot vota de la 16 ani în toate alegerile, în Țara Galilor și Irlanda de Nord pot vota de la 16 ani în alegerile locale și cele pentru parlamentul național, în Estonia la alegerile locale, în Belgia la alegerile europarlamentare, iar în Germania pot vota de la 16 ani în alegerile europarlamentare, în alegerile locale din 11/16 landuri și în alegerile statale din 4/16 landuri.
 

Una dintre concluziile analizei este că cu cât dreptul de vot este mai extins, cu atât toate grupurile, sub-grupurile și segmentele sociale își simt interesele mai bine reprezentate. Tendința europeană este de a da o voce tinerilor, parte a unui proces de co-creare a viitorului pe care tinerii de astăzi îl vor trăi, cu ei la masă.

PRECIZĂRI:

 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.