Crestinii au serbat Pastele Blajinilor

Sarbatoarea este un amestec intre mit si datini crestine * Etnologii considera blajinii un fel de rezerva a spitei umane * Sarbatoarea este pentru crestini motiv de comemorare a rudelor decedate, toti mergand la cimitir si rugandu-se impreuna cu preotii pentru sufletele celor raposati

Mii de credinciosi si-au indreptat, ieri, pasii spre cimitir unde au sarbatorit Pastele Mortilor cunoscut si sub denumirea de Pastele Blajinilor. Ei s-au dus la cimitir unde au dat pachete cu oua, cozonaci si vin celor nevoiasi. Astfel este cinstita, prin pomeni si rugaciuni, amintirea celor decedati. In fiecare an dupa Duminica Tomii crestinii merg la cimitir, unde impreuna cu preotii isi comemoreaza rudele decedate. Credintele despre blajini sunt multe si contradictorii. Se spune ca ar fi fost cei dintai oameni de pe pamant, sustinand de atunci stalpii cerului si pamantului. Crestinismul i-a adoptat transformandu-i intr-o categorie aparte. Legatura dintre acestia si lumea umana este asigurata de cojile de oua aruncate pe apa curgatoare in Vinerea Mare sau in Sambata Pastilor, de gospodine. Era considerat un pacat mare daca nu se proceda asa, deoarece se considera ca blajinii nu mai aflau niciodata cand e Pastele lor. Despre aceste coji se spune ca plutesc timp de opt zile pana ajung pe Apa Sambetei, rau infernal care ar izvori de sub radacinile Bradului Lumii. Oamenii satelor romanesti tineau cu strasnicie Pastele Blajinilor, considerand ca altfel nu ar fi putut rodi ogoarele, oile s-ar fi imbolnavit, iar pe ei i-ar fi durut mainile si picioarele. Unii etnologi au vazut in blajini un fel de rezerva a spitei umane, acestia trebuind la un moment dat in functie de pacatosenia noastra, sa ne inlocuiasca. Altruisti, blajinii se roaga pentru sufletele noastre sperand sa le vina randul la locuirea pamantului cat mai tarziu cu putinta.