Cum se împărţea Constanţa la 1882

Pe 22 aprilie 1822, la Constanţa se vota Regulamentul pentru construcţii şi alinieri în oraşul Constanţa. Documentul se găseşte în patrimoniul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Constanţa. În continuare, puteţi citi conţinutul regulamentului.

Capit. I

Împărţirea oraşului

Art. 1. Comuna urbană Constanţa se împarte în două despărţituri: anume: despărţirea culorii Roşie şi despărţirea culorii Galbenă.

În despărţirea culorii roşie, între următoarele strade: Bulevardul Regina Elisabeta, stradele Farului, Romană, Mahomedană, Ellenă, Ovidiu, Călăraşilor, Vânătorilor, Maior Şonţu, Piaţa Italiei, Piaţa Independenţei, Strada Carol I, strada Traian şi strada Mircea cel Mare până la intersecţia lor cu stradele Tomis, Tetis, Neptun şi alte strade mai mici.

În despărţirea culorii de galben, intră următoarele strade: continuarea stradelor Carol I, Traian şi Mircea cel Mare, Piaţa 23 Noiembrie, stradele din josul ei, strada Libertăţii, strada Şcoalei, strada Concordiei, strada Dreptăţii şi planul prelungirii oraşului nou şi alte strade mai mici.

Capit. II

Alinieri

Art. 2. Toate stradele comunale, care sunt pavate ori şoseluite sau care nu sunt deloc vor trebui să aibă 12 m 00 lărgime.

Art. 3. Lărgimea actuală a stradelor existente se menţine în orice caz, afară de alinieri ce se vor găsi de cuviinţă a se face de Consiliul Comunal, după propunerea Serviciului Tehnic.

Art. 4. Stradele înfundate nu prea apropiate unele de altele, se vor putea suprima şi terenul lor se vor vinde proprietarilor mărginaşi.

Art. 5. In interesul alinierii stradelor şi din punctul de vedere de utilitate publică, se va putea lua o lărgime de 1m 20 fără ca Comuna, să plătească conform Legii de expropriere. Dacă însă lărgimea va trece de 1m 20, atunci exproprierea se va face sau prin bună învoială cu comuna sau de o Comisiune de experţi însărcinată de Primăria comunei în care Comisiune va lua parte şi Dl. Arhitect Comunal.

Numai în timp de construcţiuni noui proprietarii vor fi obligaţi a se retrage cu 1m 20 din linia stradei.

Art. 6. Proprietarilor li se impune ca toate construcţiile să fie aşezate paralel cu strada, excepţie când clădirea se va afla 6m 00 în interiorul curţii sale.

Art. 7. Când Comuna va simţi necesitatea de a deschide stradă nouă, proprietarii din acea stradă sunt obligaţi a construi case în termen de cel mult de 2 ani de la deschiderea stradei.

Tot în categoria stradelor se vor considera şi pieţele oraşului în ceea ce priveşte alinierea. La facerea de construcţiuni se vor observa cu rigoare a se conserva lărgimea unghiurilor şi curbelor.

Capit. III

Despre construcţiuni

Art. 8. Cererile de construcţiuni vor fi însoţite de următoarele acte:

a)Actul de proprietate

b)Plan situaţie a locului

c)Secţie transversală sau longitudinală

d)Elevaţia principală

e)Planul diferitelor caturi.

Toate aceste planuri vor trebui să fie prezentate Primăriei în dublu exemplar, unul aprobat se va da petiţionarului, al doilea se va consemna în arhiva comunei.

Pentru mahalaua tătară, începând de la strada Dreptăţii, în sus, afară de strada Mircea cel Mare, Libertăţii şi Concordia, Primăria va procura planuri acelora ce vor voi să construiască.

Art. 9. Planurile expuse spre aprobare vor putea fi schimbate, după cum arhitectul comunei va găsi cu cale în ceea ce priveşte soliditatea şi siguranţa lor.

Art. 10. Nimeni nu va putea construi fără permisiunea prealabilă luată de la Primărie.

Art. 11. Orice abatere, precum schimbări de plan, în timpul execuţiei sau facerea de construcţiuni, fără autorizaţia Primăriei se va considera ca contravenţiuni la regulament şi prin încheiere de proces-verbal de către autorităţile respective se vor da judecatei şi atât clădirea, cât şi lucrarea va fi oprită.

Art. 12. Toţi agenţii Comunali şi Poliţieneşti au dreptul şi îndatorirea de a veghia şi a cere autorizaţiile de clădire pentru a se convinge că se execută conform cu regulamentul şi de orice abatere vor înştiinţa pe Primărie.

Capit. IV

Modul de construcţiuni

Art. 13. În despărţirea culorii de roşu, toate clădirile atât la faţa stradei cât şi acele din interiorul curţii vor fi de zid/ cărămidă/piatră/lucrate cu var.

Art. 14. În despărţirea culorii de galben se va putea permite construcţii şi în chirpici.

Această dispoziţie va fi în vigoare până când Primăria va crede necesar de a o desfiinţa.

Art. 15. Pereţii despărţitori din interiorul unei clădiri vor putea fi de jumătate cărămidă paiante ascunse.

Art. 16. Construcţiuni în lemn sunt cu totul oprite, afară de kioşcuri, pavilioane, ornamentaţii pentru grădini.

Art. 17. Toate acoperişurile vor trebui să fie metalice sau cu olane, acoperişurile de lemn sunt cu totul oprite.

Art. 18. Intrări la grajduri ori şoproane sunt oprite în faţa stradelor.

Art. 19. Coşurile vor fi de cărămidă tencuite bine atât în interior, cât şi exteriorul lor, fiecare focar sau sobă va avea coşul său pe toată înălţimea construcţiei.

Art. 20. Înălţimea caselor, aşezate pe stradă vor varia în raport cu lărgimea stradelor şi anume: pentru strada de 8 m şi 10 m înălţimea construcţiei va fi de 5 m 50 până la 6 m 00, socotită înălţimea de la faţa trotuarului până de deasupra cornişilor. Pentru două caturi va fi de la 9 m la 10 m. Pentru stradele mai largi de 10 m 00 înălţimea caselor se va mări de la 1m 50 cm la 3 m 00, după cum construcţia va fi cu un singur cat sau cu două. Pentru trei caturi înălţimea va fi de 14 m 00, pentru patru caturi, înălţimea va fi de maximum 17 m 00.

Această dispoziţie nu este aplicabilă mahalalei indicate la art. 8

Art. 21. Dimensiunile uşilor şi a ferestrelor vor varia în raport cu înălţimea clădirilor. Cea mai mică dimensiune admisibilă va fi pentru uşi 1 m 10 şi 2 m 20 înălţime, pentru ferestre 0 m 90 lărgime şi 1m 80 cm lăţime. Vor fi aşezate simetric la aceeaşi înălţime.

Art. 22. Nu se vor admite ieşiri din linia faţadă precum scări, bănci, etc.

Art. 23. Balcoane se vor admite la catul al II, însă vor trebui să fie sau de piatră ori zidărie, lemnăria este exclusă. Ieşirea lor din paramentul zidurilor de faţă nu va fi mai mare de 0 m 90.

Art. 24. Se va pune jgheaburi de metal la streşini şi urloaiele de scurgere vor coborî vertical, de-a lungul pereţilor până la suprafaţa pavajului trotuarului şi gura lor de scurgere vor ieşi sub trotuare.

Capit. V

Reparaţiuni şi împrejmuiri

Art. 25. Nici o reparaţie parţială nu se va putea face fără autorizaţia Primăriei.

Art. 26. Pentru construcţiuni sau reparaţiuni radicale, cererea de autorizaţie va fi însoţită de planurile de schimbare, în dublu exemplar, conform art. 8, cap. III.

Art. 27. Pentru construcţiuni ieşite din aliniere şi care vor fi de zid se va acorda autorizaţiune de a se preschimba lemnăria la uşi, ferestre, fără să atingă câtuşi de puţin zidăria.

Art. 28. Faţadele caselor în general vor trebui să fie curăţate şi în bună stare.

Art. 29. Pentru împrejmuiri de locuri se va prezenta, pe lângă cerere, actul de proprietate şi planul de situaţie a locului.

Art. 30. Trei luni de la punerea în aplicaţie a acestui regulament, toţi proprietarii locurilor virane, sunt obligaţi a le împrejmui. După expirarea acestui termen, împrejmuirea acestor locuri se face ex oficio de către comună în contul proprietarilor.

Această dispoziţie nu este aplicabilă mahalalei tătare indicată la art. 8.

Art. 31. Pentru clădirile de material arzător aflătoare în stradele şi pieţele principale ale oraşului se va forma un tablou de către o comisiune compusă din 2 consilieri, un proprietar şi arhitectul comunei. Acest tablou se va supune consiliului pentru a hotărî definitivarea acelor clădiri.

Art. 32. Pentru desfiinţarea clădirilor figurând în tabloul format, conform articolului precedent se acordă un termen de şase luni, din ziua publicării acestul regulament. Proprietarii acelor clădiri, în cursul termenului vor fi somaţi în trei rânduri ca să le dărâme, la caz de nesupunere se va aplica dărâmarea forţată de către Primărie cu ajutorul agenţilor poliţieneşti.

Art. 33. Ziua dărâmării va fi afişată cel puţin cu 15 zile înainte, acesta va servi ca ultimă somaţie.

Art. 34. Dărâmarea se va face prim încheierea unui proces-verbal de către agentul însărcinat a o executa, în care se va menţiona dacă clădirea era sau nu locuită.

Art. 35. In caz când clădirea a se dărâma va fi locuită, înainte de a se începe dărâmarea, ea va fi desertată. Obiectele scoase se vor pune în stradă şi după terminarea dărâmării, ele se vor aşeza pe locul propriu al fostei clădiri. Dacă proprieterul lor ar fi absent sau dacă le-ar abandona, se va pune un custode, pe contul lui timp de 20 zile. In cazul când până la expirarea acestui termen nu se va prezenta proprietarul de a le lua pe seama lui, ele se vor vinde prin licitaţie la faţa locului, împreună şi cu materialul clădirii dărâmate. Din banii prinşi se va împrejmui locul şi plăti salariul custodelui, iar restul se va depune la casa de Consemnaţie.

Art. 36. Reparaţia construcţiilor prevăzute în tabloul menţionat la art 31 sunt permise cu orice fel de material, dar această concesiune nu le poate sustrage de la desfiinţarea lor la termenul fixat.

Art. 37. Pentru clădirile existente acum proprietarii se vor conforma art. 24 în ceea ce priveşte urloaiele de scurgerea apelor de ploi în strade, în termen de două luni de la data publicării acestui regulament.

Art. 38. Scările, treptele, aşezate contra art. 22 se vor desfiinţa în termen de 6 luni de la data publicării acestui regulament.

Dispoziţii diverse

Art. 39. Când primăria va fi informată că vreun loc al comunei s-a uzurpat de vreun particular, împrejmuindu-se sau clădindu-se pe el, ea va fi în drept a cere posesorului actul de proprietate şi acesta va fi dator a le prezenta; dacă dânsul va refuza va fi dat judecăţei pentru nesupunerea la regulamentele comunale. Consiliul Comunal va face mai întâi constatarea proprietăţii locurilor şi după aceasta va recurge la justiţie.

Art. 40. Molozul se va ridica de primărie pe contul proprietarului când acesta va refuza în urma unei somaţiuni prin care i se va acorda un termen de 3 zile. Acel proprietar va fi dat şi judecăţei pentru nerespectarea dispoziţiilor autorităţii comunale.

Art. 41. Depozitele de lemnărie, cărămidă etc sunt oprite a se face pe strade. Pentru asemenea depozite comuna va fixa locuri anume. La caz când locul destinat de primărie va fi departe de construcţie, atunci se va putea permite a se ocupa cu asemenea depozite, dinaintea construcţiei, a patra parte din stradă.

Art. 42. Orice autorizaţie pentru clădire, reparaţii şi împrejmuiri etc nu vor fi valabile decât patru luni de la data eliberării lor. Dacă constructorul a început lucrarea, permisiunea este valabilă până la terminarea lucrării.

Art. 43. Depozitele de gazuri, praf de puşcă sau materii explozibile, nu se vor putea depozita decât cu autorizaţia Primăriei în locuri indicate de ea. In interiorul oraşului nu se va putea afla gaz decât patru casse , la prăvăliile mici şi douăsprezece la prăvăliile mari.

Art. 44. Orice abatere de la regulamentul de faţă sunt pasibile conform art 385 din Codul Penal.

Acest regulament s-a votat de Consiliul Comunei Constanţa în şedinţa de la 17 octombrie 1881 şi modificat în şedinţa de la 22 aprilie 1882.

Primar,

Secretar,

Fragment din lucrarea „Constanţa - Mărturii documentare, Regulamente ale administraţiei locale, vol. I (1879 -1949)", ediţie coordonată de Constantin Cheramidoglu şi de Virgil Coman.