Curtea de Conturi Ce a descoperit în urma controlului de la Ministerul Muncii. Verificări și la AJPIS Constanța

• Curtea de Conturi a efectuat control la Ministerul Muncii în anul 2019
• Raportul a fost publicat recent pe portalul instituției de control
• La Ministerul Muncii au fost găsite nereguli
• La Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială au fost făcute verificări, inclusive la subordonatele județene și teritoriale

Curtea de Conturi a României a prezentat, în cadrul raportului verificărilor efectuate în anul 2019, mai multe aspecte identificate în urma controlului la Ministerul Muncii și Justiției Sociale.



Ministerul realizează politicile naționale, corelate cu cele la nivel european și internațional, în domeniul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, îndeplinind rolul de autoritate de stat, strategie și planificare, reglementare, sinteză, coordonare, monitorizare, inspecție și control, și asigură coordonarea aplicăriistrategiei și politicilor Guvernului în domeniile muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, precum și în domeniul justiției sociale. Instituțiile care funcționează în subordinea ministerului sunt: Inspecția Muncii, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.



Curtea de Conturi a formulat opinie cu rezerve, cu paragraf de evidențiere a anumitor aspecte asupra situațiilor financiare centralizate încheiate la finele anului 2019, deoarece valoarea cumulată a erorilor/abaterilor de la legalitate și regularitate se situează peste pragul de semnificație stabilit în etapa de planificare.




În formularea opiniei s-au avut în vedere și denaturările constatate la entitățile subordonate, precum și la cele verificate în baza pct. 260 din Regulament.



Demersurile efectuate de Minister în timpul misiunii de audit au constat, în principal, în următoarele:

• corectarea înregistrărilor contabile aferente proiectelor nefinalizate în cursul anului 2019 prin înregistrarea în contul contabil „Active fixe necorporale în curs de execuție” și recalcularea cheltuielilor cu amortizarea aferentă;
• repunerea în evidența financiar-contabilă a debitelor scăzute eronat, în sumă totală de 215 mii lei.

Observațiile Curții de Conturi au constat, în principal, în următoarele:

• s-a constatat raportarea eronată în situațiile financiare încheiate la finele anului 2019, la nivelul aparatului propriu al Ministerului, a unor sume reprezentând:
  • credite de angajament, angajamente legale, precum și angajamentele legale rămase de plătit pentru finanțarea proiectelor de cercetare-dezvoltare;
  • proiecte cuprinse în planul sectorial de cercetare-dezvoltare în anul 2019, întrucât: oactive fixe necorporale în curs de execuție, în sumă de 2.977 mii lei, au fost înregistrate ca active fixe, proiectele nefiind finalizate; oa fost calculatăși înregistrată eronat pe cheltuieli amortizarea aferentă unor active fixe necorporale în curs de execuție, în sumă de 609 mii lei;
• unele bunuri aparținând domeniului public al statului au fost raportate eronat, prin situațiile financiare centralizate, încheiate la finele anului 2019, deoarece:
  • între valoarea acestor bunuri înregistrate în situațiile financiare și Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, gestionat de către Ministerul Finanțelor Publice, există o diferență, în sumăde 21 mii lei;
  • rezultatele reevaluării efectuate pentru două imobile din patrimoniul unei entități subordonate nu au fost înregistrate în evidența financiar-contabilă, în anul 2019.
• debite în sumă estimată de 3.026 mii lei, raportate prin situaţiile financiare la finele anului 2019, pentru care nu s-au întreprins demersuri în vederea recuperării efective a acestora în termenul legal de prescripție;
• creanțe în sumă de 215 mii lei au fost scăzute din evidența financiar-contabilă fără aprobarea ordonatorului de credite, iar pentru unele dintre aceste creanțe în sumă de 100 mii lei, nu s-au constituit ajustări pentru depreciere în anul 2019;
• vărsămintele datorate pentru persoanele cu handicap neîncadrate au fost calculate eronat prin virarea în plus a sumei de 74 mii lei.

Principalele recomandări formulate au constat în: intrarea în legalitate, corectarea erorilor în evidența financiar-contabilă; raportarea corectă a bunurilor prin situațiile financiare anuale, raportarea corectă a creditelor de angajament, a angajamentelor bugetare, legale și a celor legale rămase de plătit, recuperarea debitelor în termenul legal de prescripție, recuperarea sumelor virate în plus, elaborarea unor proceduri operaționale.

 

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială(ANPIS) este o instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea MMPS, înfiinţată în scopul administrării şi gestionării într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistenţă socialăşi a altor programe privind servicii sociale susţinute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Aceasta este organizatăşi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu sediul în municipiul Bucureşti.

ANPIS are în subordine agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene şi pe cea a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale, ca servicii publice deconcentrate cu personalitate juridică.

Cu ocazia misiunii de audit financiar de la nivelul ANPIS s-au verificat și 25 de agenții teritoriale, restul de 17 agenții teritoriale (printre care și cea de la Constanța) fiind verificate de către camerele de conturi teritoriale.

Demersurile efectuate de către ANPIS în timpul misiunii de audit au constat, în principal, în următoarele:
-emiterea unor decizii de debit, reprezentând ajutor lunar nerambursabil (86 mii lei);
-constituirea unor debite, reprezentând alocație de stat pentru copii, pentru titularii decedați ai acestui drept (42 mii lei);
-virarea la bugetul de stat a sumei de 27 mii lei din contul „Creditori”, aferentă unor persoane decedate.

Au fost identificate plăți efectuate fără respectarea cadrului legal aplicabil, pentru tipurile de beneficii de asistență socială reprezentând:

• indemnizația pentru creșterea copilului, în sumă de 4.447 mii lei, acordată cu nerespectarea cadrului legal, în perioada 2018-2019, deoarece: ounii dintre titularii acestui drept au realizat venituri din: salarii (755 mii lei), pensii (1.633 mii lei), activități independente și activități agricole (1.661 mii lei) peste limita legală; ounele persoane au beneficiat pentru același copil, simultan, atât de indemnizație lunară pentru creșterea copilului, cât și de stimulent de inserție, fie titularul dreptului indemnizației, fie celălalt părinte (398 mii lei). Abateri similare reprezentând indemnizație lunară pentru creșterea copilului (10.420 mii lei) au fost iden-tificate și la AJPIS: Arad, Argeș, Călărași, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Neamț, Prahova, Sălaj, Teleorman, Timișși Vrancea;
• stimulent de inserție, în sumă de 11.579 mii lei, acordat cu nerespectarea cadrului legal, în perioada 2018-2019, întrucât unii dintre titularii acestui drept nu au obținut în același timp și venituri supuse impozitului, condiție impusă pentru acordarea acestui drept. Abaterea a fost identificată la AJPIS: Arad, Giurgiu, Hunedoara, Neamț, Prahova, Sălaj, Teleorman, Timiș și Vrancea;
• venit minim garantat (VMG 754 mii lei) și alocație pentru susținerea familiei (ASF 1.724 mii lei), întrucât acestea au fost acordate, fără respectarea prevederilor legale, unor persoane care, în perioada 2018-2019:odețineau anumite bunuri care conduc la excluderea acordării acestor drepturi, respectiv:
  • autoturisme și autovehicule cu o vechime mai mică de 10 ani (1.211 mii lei);
  • șalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi, cu excepția bărcilor necesare pentru uzul persoanelor care locuiesc în Rezervația Biosfera Delta Dunării (160 mii lei);
• au realizat venituri din salarii și pensii peste limita legală (729 mii lei);
• dețineau depozite bancare (298 mii lei); oau obținut venituri din dividende (32 mii lei);
• au realizat venituri (din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din arendăși din jocuri de noroc) peste limita legală (48 mii lei).