Cutremurele din România. Cum se produc și cum ar trebui să reacționăm în caz de un seism major

 

• Cutremurele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie în interiorul Pământului în urma fracturării rocilor supuse tensiunilor acumulate
• Există mai multe reguli care trebuiesc urmate pentru a trece cu bine peste un cutremur
• Dacă suntem în interiorul unei locuinţe – rămânem acolo, departe de ferestre care se pot sparge

 
Atenția mapamondului a fost, în ultima perioadă, la evoluția activității seismice. Au fost înregistrate câteva cutremure semnificative, iar în mintea multor români stă întrebarea – o să avem un cutremur ca în anul 1977? Poate că da, poate că nu, iar nimeni nu poate să știe cu precizie când are loc un cutremur. Însă trebuie să știe cum se produc aceste mișcări seismice și cum trebuie să reacționeze dacă are loc un cutremur în România.
 
Cutremurele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie în interiorul Pământului în urma fracturării rocilor supuse tensiunilor acumulate. Suprafața de-a lungul căreia rocile „se rup” și se deplasează se numește plan de falie. Cutremurele din România de origine tectonică se produc de-a lungul unor falii crustale (situate la adâncimi < 60km) sau la adâncimi intermediare (aproximativ între 60 și 200 km adâncime).
 
Magnitudinea unui cutremur este o mărime adimensională ce caracterizează energia eliberată în focarul unui cutremur sub formă de unde seismice. Se determină, în mod uzual, pe scara Richter folosind înregistrările diferitelor stații seismice. O altă practică este calculul magnitudinii din moment seismic, mărime proporțională cu produsul dintre aria suprafeței de rupere și deplasarea medie pe falie. Scara de magnitudine este exponențială: o creștere cu o unitate a magnitudinii corespunde cu o creștere de 30 de ori a energiei eliberate. De exemplu, pentru un cutremur de magnitudine 6.0 energia eliberată este de aproximativ 30 de ori mai mare decât la un cutremur de magnitudine 5.0, în timp ce la un cutremur de magnitudine 7.0 energia eliberată este de aproximativ 900 de ori (30 x 30) mai mare decât la un cutremur de magnitudine 5.0.
 
Intensitatea cutremurului este mărimea care exprimă modul în care a fost simțit un cutremur într-o zonă. Scara MSK (Medvedev, Sponhauer, Karnik) modificată, este o scară de 12 grade (I-XII) cu ajutorul căreia se poate aprecia intensitatea cutremurelor în diferite zone în funcție de efectele produse de aceste cutremure asupra oamenilor, animalelor, construcțiilor, solului, etc.
 
Activitatea seismică în România
 
Pe teritoriul României, zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv este situată în litosfera subcrustală, la curbura Carpaților Orientali - regiunea Vrancea, conform portalului Institutului Național pentru Fizică a Pământului.
 
Pe lângă aceasta, există câteva zone de surse seismice superficiale, de importanță locala pentru hazardul seismic: zonele Est - vrânceană, Făgăraș-Câmpulung, Danubiană, Banat, Crișana - Maramureș, depresiunea Bârlad, depresiunea Predobrogeană, falia Intramoesică, depresiunea Transilvaniei.
 

Reguli de comportare şi măsuri de protecţie în caz de cutremur
 
Pentru protecţia înainte de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecţie a locuinţei şi în afara acesteia.
În măsurile de protecţie a locuinţei este necesar:

• recunoaşterea locurilor în care ne putem proteja: grinda, tocul uşii, birou sau sub masa rezistentă etc.;
• identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul seismului;
• asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu: protecţia şi evitarea distrugerilor la instalaţiile de alimentare cu electricitate, apă şi gaze;
• cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu aceste surse;
• asigurarea stării de rezistenţă a locuinţei. La nevoie se consultă organele de protecţie civilă locale sau alţi specialişti;
• asigurarea, în locuri cunoscute şi uşor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece, a unei rezerve de alimente uscate şi conserve, a unor materiale şi obiecte necesare realizării unei truse de prim ajutor familial;
• asigurarea unei lanterne, a unui aparat radio cu tranzistoare şi a bateriilor necesare;

În măsurile de protecţie în afara locuinţei este necesar:

• cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţi medicale, sediilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, de poliţie, de cruce roşie, precum şi alte adrese utile;
• buna cunoaştere a drumului pe care vă deplasaţi zilnic la şcoală, cumpărături având în vedere pericolele care pot apărea (spargeri de geamuri, căderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apă etc.;

 
Pentru protecţia în timpul producerii unui cutremur puternic se iau următoarele măsuri:

• păstrarea calmului, să nu se intre în panică şi să liniştiţi pe ceilalţi membri ai familiei: copii, femei, bătrâni;
• prevenirea tendinţelor de a părăsi locuinţa: putem fi surprinşi de faza puternică a mişcării seismice în holuri, scări, etc. Nu se foloseşte în nici un caz ascensorul;
• dacă suntem în interiorul unei locuinţe – rămânem acolo, departe de ferestre care se pot sparge, să se stea înspre centrul locuinţei (clădirii), lângă un perete. Protejarea se face sub o grindă, toc de uşă solidă, birou masă sau bancă din clasă suficient de rezistente spre a ne feri de căderea unor lămpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.;
• dacă suntem surprinşi în afara unei locuinţe (clădiri) rămânem departe de aceasta, ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri şi care de obicei se pot prăbuşi pe stradă;
• dacă suntem la şcoală (serviciu) nu fugim pe uşi, nu sărim pe fereastră, nu se aleargă pe scări, nu se utilizează liftul, nu alergaţi pe stradă. Deplasarea se realizează cu calm spre un loc deschis şi sigur;
• dacă a trecut şocul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc cât se poate de repede, iar dacă a luat foc ceva se intervine imediat;
• dacă seismul ne surprinde în autoturism, ne oprim cât se poate de repede într-un loc deschis, se evită clădirile prea aproape de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene şi ne ferim de firele de curent electric căzute;
• dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe locul dumneavoastră până ce se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele;
• dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane nu alergaţi către ieşire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii pe rând.

 
După producerea unui cutremur puternic este necesar să luăm următoarele măsuri:

• nu plecaţi imediat din locuinţă. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele speriate şi copiii;
• ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute, să se degajeze;

 
Nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze), până la acordarea unui ajutor sanitar – medical calificat. Ajutaţi-i pe loc. Curăţaţi traseele de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice, chimicale vărsate, alimente, etc.

• îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, liniştiţi-i asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în care ne aflăm;
• ascultaţi anunţurile posturilor de radio şi televiziune şi recomandările acestora;
• verificaţi preliminar starea instalaţiilor de electricitate, gaz, apă, canal din locuinţă;
• părăsiţi calm locuinţa după seism, fără a lua cu dumneavoastră lucruri inutile. Verificaţi mai întâi scara şi drumul de ieşire;
• dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, procedaţi cu calm la spargerea geamurilor şi curăţaţi bine mâna şi zona de cioburi, utilizând un scaun, o vază metalică (lemn) etc. Deplasaţi-vă într-un loc deschis şi sigur;
• fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri (replici) ulterioare primei mişcări seismice, care de regulă este mai redus decât cel iniţial. Nu daţi crezare zvonurilor privind eventualele replici seismice şi urmările lor, utilizaţi numai informaţiile şi recomandările oficiale, recepţionate direct de dumneavoastră şi nu din auzite;
• nu ascultaţi sfaturile unor aşa-zişi specialişti necunoscuţi de dvs. care în asemenea situaţii apar ad-hoc.