Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Delegaţie franceză la CCINA Constanţa Mihai Daraban - „Portul Constanţa trebuie să devină un hub energetic“ (galerie foto)
Delegaţie franceză la CCINA Constanţa: Mihai Daraban - „Portul Constanţa trebuie să devină un hub energetic“
25 Jun, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
3735
Marime text
3735
Marime text
Sala de conferinţe a CCINA Constanţa a găzduit, ieri, masa rotundă cu tema „Portul Constanţa - oportunităţi şi proiecte de dezvoltare“, eveniment organizat de Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER), în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA) Constanţa şi Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). La acest eveniment au fost prezenţi Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi preşedinte al CCINA Constanţa, Ion Dănuţ Jugănaru, directorul general al CCINA Constanţa, şi Richard Perrin, vicepreşedintele Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER).Din delegaţia franceză au făcut parte reprezentanţi ai următoarelor societăţi comerciale: Acvatop (energie, apă, inginerie civilă), Alisa Farm Management (agricultură), APC Electroni, Atalian, Bouygue România, Carrefour România, Dalkia (fosta Veolia Energie), Fin Expert (consultanţă), Freyrom (construcţii), Fugro Geoconsulting SAS (geotehnică), Groupe Monnoyeur Roumanie (construcţii), Marsh Broker de Asigurare-reasigurare (asigurări), Rottco (Oil & Gas), SCA Iacob şi Olteanu (cabinet de avocatură), SCPA nemeş Voicu Bilan şi Furtună (cabinet de avocatură), Service Economice Ambassade de France, Soldata (construcţii şi infrastructură), UO Românaia (servicii), Veiola Water Solutions & Technologies (energie).
„Trebuie să recunoaştem că pe coridorul 7 pan-european sunt doar ţări interesate efectiv de navigabilitatea pe Dunăre: România, Serbia şi Austria. Din păcate, Bulgaria, neavând flotă şi infrastructură portuară, nu este interesată de partea lor de Dunăre. Ungaria a declarat Dunărea zonă ecologică. Slovacia este în aceeaşi situaţie ca şi Bulgaria, adică nu are infrastructură portuară şi flotă. Croaţia nu este interesată, de asemenea, de dezvoltarea infrastructurii dunărene. Dunărea nu ar fi un proiect imposibil. Este o chestiune guvernamentală. Am obosit să mergem la conferinţe internaţionale ca să ne convingem de avantajele Dunării. Aici este vorba de şapte guverne care trebuie să aibă un proiect comun şi o poziţie unitară, care să răspundă la întrebarea «Cum facem Dunărea navigabilă 365 de zile pe an?».
Mai mult, nu trebuie să absolvim Portul Constanţa de vina că Dunărea este colmatată. Sunt multe proiecte de discutat în Portul Constanţa: molul 3, molul 4, insula, infrastructura de care avem nevoie. Portul Constanţa are cele mai mari adâncimi din Marea Neagră. Sunt două dane la Novorosiisk, cele care încarcă petrol, care pot concura cu Portul Constanţa. În rest, toate celelalte porturi, Odessa, Burgas, pot primi nave doar până la 80.000 de tone. De aceea a şi căzut proiectul Burgas-Alexandropolis, celebra ţeavă de petrol. Tocmai pentru că în Burgas nu poate să intre nave la un milion de barili de petrol. Ceea ce ne interesează pe noi este ca Portul Constanţa să devină un hub energetic. Este vorba de ţinta noastră pentru anul 2019, ca să aducem celebrele conducte din firme offshore de la 180 de kilometri, să putem să intrăm în sistemul naţional şi să mizăm pe independenţa energetică a Românei“, a declarat preşedintele Daraban.
Despre Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România
Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România este activ implicată în dezbaterile publice cu privire la subiecte de maximă importanţă pentru comunitatea de afaceri, precum modificarea legislaţiei muncii, crearea de filiere de învăţământ profesionale sau îmbunătăţirea infrastructurii. În 2015, CCIFER a publicat Cartea Albă a competitivităţii, care cuprinde opt sectoare strategice pentru o Românie activă şi competitivă în economia globală. CCIFER a împlinit 20 de ani de existenţă şi de angajament în scopul dezvoltării întreprinderilor şi a României. Camera regrupează 450 de membri, care înseamnă 15% din PIB-ul României şi mai mult de 135.000 de locuri de muncă.Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
