Departamentul de Stat American - „Jurnaliştii au continuat să facă plângeri în instanţă pentru a putea obţine acces la informaţii“ (document)
Departamentul de Stat American - „Jurnaliştii au continuat să facă plângeri în instanţă pentru a putea
30 Jun, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
2054
Marime text
În acelaşi document, în ceea ce priveşte „accesul public la informaţie“, se precizează că Parlamentul şi Guvernul au elaborat şi adoptat legi într-o manieră netransparentă, iar procedurile de publicare a informaţiilor au fost anevoioase şi au variat foarte mult de la o instituţie publică la altă. „Mulţi jurnalişti au continuat frecvent să facă plângeri în instanţă pentru a putea obţine acces la informaţii oficiale ale Guvernului“, se mai arată în raportul Departamentului de Stat American.
Documente obţinute în instanţă de ZIUA de Constanţa
Ceea ce a identificat Departamentul de Stat American cu privire la accesul public la informaţie cotidianul ZIUA de Constanţa a experimentat „în teren“, pe „propria piele“. Cotidianul ZIUA de Constanţa a obţinut câştig în instanţă pentru mai multe copii după documente publice de la Primăria municipiului Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa şi Regia Autonomă de Exploatare a Domeniului Public şi Privat Constanţa, după ce instituţiile amintite au refuzat sistematic să le pună la dispoziţie potrivit prevederilor legale în vigoare. Cele mai multe procese au fost câştigate încă de anul trecut, hotărârile fiind definitive în favoarea societăţii editoare a cotidianului. Şi anul acesta, cotidianul ZIUA de Constanţa a obţinut câştig în instanţa pentru patru astfel de documente de la Primăria Municipiului Constanţa, urmând să intrăm în posesia lor în perioada imediat următoare.Primăria Constanţa, CJC şi RAEDPP au pierdut procese pe Legea 544/2001
Ca urmare a refuzului acestora de a pune la dispoziţie documentele solicitate conţinând informaţii de interes public, cele trei instituţii au fost acţionate în instanţă, iar cotidianul ZIUA de Constanţa a avut câştig de cauză. A fost vorba despre 29 de procese în ultimii doi ani, dintre care 22 cu Primăria Constanţa, încheiate cu hotărâre definitivă, pentru care s-au obţinut deja documentele, şi alte patru, înregistrate în octombrie 2014, pentru care urmează să primim în perioada următoare decizia definitivă a instanţei şi documentele astfel obţinute. Alte patru procese s-au purtat cu RAEDPP, iar trei, cu Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Constanţa (Consiliul Judeţean Constanţa). Toate procesele-verbale obţinute în instanţă de la Primăria Municipiului Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa şi Regia Autonomă de Exploatare a Domeniului Public şi Privat Constanţa au fost prezentate în ediţiile anterioare ale cotidianului ZIUA de Constanţa şi vor fi publicate în continuare în cadrul rubricilor „Combaterea criminalităţii în domeniul achiziţiilor publice“ şi „Apel la transparenţă“.Începând din mai 2013, ZIUA de Constanţa a înaintat aproximativ 400 de adrese, în baza Legii nr. 544/2001, către peste 50 de autorităţi contractante, de la instituţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (unităţi militare), până la primării de comune, consilii judeţene, direcţii şi regii autonome, adrese prin care am solicitat copii după procesele-verbale încheiate în urma unor şedinţe de atribuire a unor contracte de achiziţii publice. Dintre acestea, doar Primăria municipiului Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa şi Regia Autonomă de Exploatare a Domeniului Public şi Privat Constanţa au refuzat să ne pună la dispoziţie documentele solicitate.
Atitudinea celor trei instituţii publice reconfirmă lipsa de transparenţă manifestată de autorităţile publice locale constănţene, iar pentru a pune la dispoziţia cititorilor şi a tuturor celor interesaţi copii după nişte documente care, potrivit legii, sunt publice, a fost nevoie ca aceste instituţii să fie acţionate în instanţă şi să plătească avocaţi din bani publici.
„Parlamentul a votat adesea împotriva ridicării imunităţii membrilor săi“
Aşa cum se precizează şi în raportul Departamentului de Stat American pe anul 2014, România mai are mult de lucru la capitolul liberului acces la informaţiile de interes public. „Deşi legea prevede accesul public la informaţii guvernamentale ce privesc procesul decizional oficial, ONG-urile pe probleme de drepturile omului şi presă au semnalat faptul că Guvernul a aplicat legea inadecvat şi inegal. Guvernul şi Parlamentul au elaborat şi adoptat legi într-o manieră netransparentă, iar Guvernul a continuat să adopte un număr mare de ordonanţe de urgenţă fără avizul Parlamentului, sporindu-şi puterile legislative“, se arată în raportul respectiv.Departamentul de Stat al SUA a observat şi că „Parlamentul a votat adesea împotriva ridicării imunităţii membrilor săi pentru a putea fi urmăriţi penal pentru corupţie“, asta după ce în acelaşi document se arată că, „în decembrie 2013, Parlamentul a adoptat fără consultare o lege care acordă politicienilor super-imunitate, transformându-i pe parlamentari în funcţionari în serviciul poporului (nu funcţionari publici), exonerându-i de multe acuzaţii penale, inclusiv cele de corupţie. Curtea Constituţională a declarat legea neconstituţională în luna ianuarie“. Nu în ultimul rând, acelaşi raport relevă faptul că „ONG-uri şi companii private s-au plâns că schimbările frecvente ale legislaţiei şi reglementărilor le afectează capacitatea de a-şi desfăşura activitatea“.
Un lucru foarte interesant de menţionat este acela că Departamentul de Stat al SUA a constatat că „procedurile de publicare a informaţiilor au fost anevoioase şi au variat foarte mult de la o instituţie publică la alta“. „Mulţi jurnalişti au continuat frecvent să facă plângeri în instanţă pentru a putea obţine acces la informaţii oficiale ale Guvernului“, se arată în raport. „Guvernul nu a respectat adesea prevederile legislative care solicită transparenţa procesului decizional guvernamental. Departamentul pentru Servicii Online şi Design subordonat cabinetului prim-ministrului are sarcina de a coordona aplicarea planului de acţiune pentru Parteneriatul pentru o guvernare deschisă pentru România, în coordonare cu ONG-urile. Acest proces a condus la unele succese în creşterea volumului de date deschise şi în informarea cetăţenilor cu privire la modul de folosire a datelor“, se mai arată în raportul americanilor.
Totodată, documentul prezintă şi faptul că, „deşi serviciile de informaţii au transferat majoritatea dosarelor Securităţii (serviciul de informaţii din perioada comunistă) Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), puterile acestuia au rămas limitate, ca urmare a faptului că legea nu îi permite să dea verdicte cu forţă executorie de colaboratori ai Securităţii“.
În secţiunea „documente“ puteţi citi sinteza raportului Departamentului de Stat American pe anul 2014 la care facem referire.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii