Deputatul Ciprian Șerban „Minoritatea tătară contribuie la patrimoniul cultural bogat al Dobrogei, iar istoria ei merită a fi cunoscută”

În declaraţia politică susţinută miercuri, 11 decembrie, deputatul nemţean Ciprian-Constantin Şerban a transmis următorul mesaj:

"Pe data de 10 decembrie am sărbătorit Ziua Internaţională a Drepturilor omului. Acest important fundament al protecţiei drepturilor omului ne face să ne gândim la câteva teme conexe, esenţiale astăzi, şi anume toleranţă, incluziune şi respect pentru toate comunităţile minoritare, oriunde s-ar afla acestea. Ziua Internaţională a Drepturilor omului ne oferă, aşadar, cadrul necesar pentru a aminti una dintre minorităţile din România, prea puţin menţionată în discursul public, şi care îşi celebrează ziua aniversară în fiecare an la data de 13 decembrie. Este vorba despre Ziua etniei tătare din România, marcată la 13 decembrie încă din anul 2006".

Ciprian-Constantin Şerban menţionează în continuare: "Majoritatea tătarilor din România sunt crimeeni, veniţi în Dobrogea după anexarea Crimeei de către Imperiul Ţarist în 1783. După obţinerea independenţei României în 1878, o mare parte a acestora au plecat, astfel încât de la 21%, cât era ponderea tătarilor în Dobrogea, s-a ajuns astăzi la doar câteva procente. Un număr restrâns de tătari din România sunt tătarii nogai, descendenţi mongoli şi turci. Patrimoniul cultural al tătarilor face parte din istoria culturală a spaţiului românesc şi trebuie păstrat ca atare. Geamiile sau moscheile dobrogene sunt reprezentative în acest sens, având valoare istorică, iar cea mai importantă din acest punct de vedere este Geamia Esmahan Sultan din Mangalia, construită în anul 1456.

Prezenţa unor comunităţi restrânse de tătari pe pământ românesc este atestată încă din secolul al XIII-lea. Prezenţe tătare au fost în decursul istoriei şi în zona Moldovei, iar aici menţionăm printre altele şi judeţul Neamţ, unde au existat chiar sate tătăreşti, cum ar fi Timişeşti, atestat istoric încă de la începutul secolului al XIII-lea. Tătarii şi-au făcut prezenţa şi în alte zone, identitatea lor tradiţională şi religioasă contribuind la diversitatea culturală a spaţiului românesc.

"Uniunea Democrată a Tătarilor Turco - Musulmani din România (UDTTMR) organizează şi în acest an festivităţi speciale în zonele în care locuiesc minorităţi tătare. De exemplu, la Tulcea, festivităţile vor avea loc la Muzeul Casa Avramide, unde va avea loc şi un simpozion. De asemenea, şi la Casa de Cultură din Mangalia vor avea loc manifestări culturale cu prezenţa unor critici în istoria artelor, a unor cadre didactice universitare ce vor dialoga pe tema istoriei şi civilizaţiei tătăreşti. O carte foarte interesantă pentru a cunoaşte această minoritate este "Înţeleptul din Dobrogea. Despre tătarii din România", scrisă de Nuredin Ibram. Această carte se doreşte a fi, aşa cum afirmă chiar autorul "o carte de identitate, a Comunităţii Tătare, Comunităţii Turco-Tătare din România, un Personaj Colectiv, un tot unitar organic".

Ciprian-Constantin Şerban conchide: ,,Minoritatea tătară contribuie la patrimoniul cultural bogat al Dobrogei, iar istoria şi specificul ei merită a fi cunoscute şi valorificate în lumina patrimoniul cultural universal. Respectul acordat minorităţilor este una dintre valorile europene, întrucât instituţiile europene şi-au consolidat poziţia faţă de abordarea problematicii minorităţilor prin numeroasele abordări legislative din istoria lor, indiferent că vorbim de articolul 2 şi 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană; articolele 10, 21 şi 22 din Carta drepturilor fundamentale a UE; Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 privind egalitatea rasială, sau alte convenţii, rezoluţii sau rapoarte în acest sens".

Ciprian-Constantin Şerban
Deputat PSD


Sursă foto: Facebook/Ciprian Șerban