Despre Untold și Neversea, dar mai ales despre cetățeni de bun-simț (galerie foto)

Poate părea forțată o comparație între fenomenul Untold și „puiul“ său Neversea, dar trăindu-le pe amândouă am înțeles că, de fapt, ele sunt despre oameni și muzică, dar mai ales despre atmosferă, acel vibe care te face să nu mai uiți experiența... până anul viitor.
 
A doua ediție a Neversea a reușit să adune circa 200.000 de participanți în cele patru nopți de festival la malul mării, pe când la Untold au fost peste 350.000 de tineri care au invadat Clujul, pe de o parte pentru un line up excepțional, dar și datorită consacrării evenimentului (cineva șoptea că la anul se gândesc organizatorii la șapte zile de festival, WOW!).
 
Am asistat, pur și simplu, la un furnicar de sute de mii de fani ai celor mai în vogă DJ ai lumii, amestecați cu câteva mii de curioși să înțeleagă de ce Untold atrage ca un magnet la Cluj, determinând acest oraș să ofere tot ce are mai bun oaspeților săi. Cum ar fi un transport în comun cu aer condiționat, plăcuțe în stații care îți indică timpul de așteptare, o Piață a Muzeului superb amenajată, cu oameni primitori, parcă lipsiți de răutate... în ciuda afluxului evident de populație, dar mai ales cu extraordinar de mult bun-simț.
 
Credeți că vom avea vreodată șansa de a vedea la Constanța un cetățean stingându-și țigara cu piciorul apoi să se aplece să ia mucul și să-l arunce la gunoi? Ori să adune de pe jos o sticlă de plastic abandonată de un meltean și să o arunce în coșul din fața lui? Am petrecut patru zile la Cluj, bătând orașul în lung și-n lat, dar nu am văzut un singur bărbat să scuipe pe stradă...
 
Dincolo de fenomenul muzical extraordinar pe care îl reprezintă și pentru care am ajuns să se vorbească frumos despre România, prin vocile unor artiști de talie mondială, aceste două festivaluri mai înseamnă și o lecție extraordinară de civism. Nu am văzut cum ar reacționa la Cluj un cetățean nesimțit, dar știu că la Constanța a crescut nesimțirea pe metrul pătrat și s-a ajuns atât de departe cu lipsa de rușine, încât ne este și teamă să mai facem observație ca nu cumva să ne-o furăm...
 
Degeaba ne plimbăm prin toată lumea, degeaba umplem Facebook-ul cu vacanțele noastre de oriunde și de pretutindeni sau cu te miri ce achiziții dacă ne întoarcem acasă la fel de ignoranți și lipsiți de respect pentru tot ceea ce ne înconjoară. Clujul nu așteaptă de la alții...