Deversarile otravesc Marea Neagra

Naufragierea a patru vase incarcate cu ulei comestibil si sulf a provocat un dezastru ecologic cu consecinte incalculabile si disparitia a cel putin 23 de marinari

Furtuna si vanturile puternice, care au afectat duminica apele marii Azov si marii Negre amenintau cu provocarea unui dezastru ecologic la frontiera dintre Ucraina si Rusia, unde s-au produs deversari de cel putin 2.000 de tone cubi de ulei comestibil, format dintr-un amestec de hidrocarburi, si 2.000 de tone de sulf, ca urmare a naufragierii unui petrolier si, respectiv, a unui cargou. In total, cel putin opt vase au naufragiat, s-au impotmolit ori au suferit urmari grave din cauza vanturilor puternice care au suflat cu putere in zona afectata de contaminare, mai ales in directia coastelor ucrainene. Inrautatirea conditiilor meteorologice au impiedicat si mai mult eforturile de curatire si de salvare a celor disparuti in aceasta catastrofa maritima. Duminica seara numarul marinarilor disparuti era de 23, din care 15 membri ai echipajului cargoului Shaj Ismail, care transporta minereu de fier de la Mariupol la Tartu sub pavilion georgian. Ceilalti opt disparuti sunt membri ai echipajului cargoului Nahicevan. Cu putin inainte de orele cinci dimineata petrolierul Volganeft -139, aflat in portul rus Kavkaz (stramtoarea Kerci), s-a rupt in jumatate cu 13 persoane la bord. Vasul era incarcat cu aproximativ 4.700 de tone de ulei combustibil, potrivit Ministerului pentru Situatii de Urgenta din Rusia. Nu se stie exact ce parte din aceasta cantitate s-a varsat in mare, insa reprezentantii rusi releva cifre care oscileaza intre 1.000 si 2.200 de tone. Echipajul vasului petrolier Volganeft -139 a ramas in deriva cu jumatate de pupa si cu ajutorul unui motor au reusit sa se mentina la suprafata plutind pana in partea de sud-vest a insulei Tuzla, unde au putut sa fie salvati gratie interventiei unui remorcher ucrainean, se arata intr-un editorial publicat de ziarul El Pais. "Va fi nevoie de cativa ani pentru a rezolva problema", a declarat Oleg Mitvol - seful serviciului de inspectie pentru mediul inconjurator - canalului de televiziune Vesti 24. Strangerea hidrocarburilor scurse in mare ca urmare a naufragierii vasului petrolier va incepe luni "daca se amelioreaza conditiile meteorologice", a spus functionarul, care a declarat ca nu este inca posibila evaluarea pagubelor suferite. "Maine vom decide ce masuri vom adopta, insa pentru a face o comparatie voi aminti ca in incidentul de saptamana trecuta cand s-au varsat, in largul tarmului San Francisco, 250 de tone de substante poluante, guvernatorul Californiei, Arnold Schwarzneger, a declarat starea de urgenta in regiune", a subliniat Mitvol. Ucraina nu a asteptat pana a doua zi pentru a demara actiunile de curatire a apelor, iar Ministerul Urgentelor din aceasta tara a dispus deplasarea de vase speciale pentru inceperea misiunii de decontaminare. La Ministerul Combustibililor si Energiei din Kiev s-a format o celula de criza prezidata de ministrul Iuri Boiko, pentru a lupta impotriva urmarilor uraganului, care au dus la intreruperea curentului electric si au doborat mai multi copaci care s-au prabusit pe cateva case in peninsula Crimeea. "Este o catastrofa ecologica de mare anvergura", a spus Vladimir Sliviak, presedintele organizatiei Aparare Ecologica din Rusia, referindu-se la naufragierea petrolierului Volganeft - 139. Potrivit lui Sliviak, este vorba de o substanta toxica care emana otrava, indiferent daca pluteste, ori se scufunda in mare. "In acest ultim caz, nu va fi posibil sa o recuperam", a avertizat el. "Rusia ar trebui sa aiba o atitudine mai riguroasa si mai atenta la ora eliberarii de licente pentru unele vase si in ce priveste respectarea conditiilor de securitate pentru transportarea unor asemenea substante", a subliniat Sliviak. La randul sau, Evgheni Svartz, directorul filialei ruse a WWF(World Wide Fund for Nature) este de parere ca riscurile de contaminare a suprafetei marine si a litoralului sunt "foarte mari". La cateva ore dupa naufragierea petrolierului Volganeft -139, vanturile puternice au provocat naufragierea cargoului rus Volnogorsk, cu o incarcatura de peste 2.000 de tone de sulf la bord, in stramtoarea Kerci. Potrivit lui Mitvol, sulful nu constituie un pericol ecologic, ceea ce nu se poate spune despre combustibilul aflat in rezervoarele vasului naufragiat. Cand a inceput furtuna, in stramtoare erau circa 50 de vase, care au fost nevoite sa-si gaseasca refugiu in zonele mai protejate. Dupa-amiaza, in zona mai erau doar 10 ambarcatiuni incarcate cu sulf. Valurile atingeau cinci metri inaltime iar vantul sufla cu 30 de metri pe secunda, altfel spus cu 100 de km pe ora. Vremea rea a ingreunat interventia elicopterelor Ministerului Apararii din Rusia si a echipajelor de salvare. Procuratura transporturilor din orasul rus Novorosisk a deschis o ancheta judiciara pentru a stabili vinovatiile in cazul de contaminare. Procurorul regional Maxim Stepanenko este de parere ca o posibila cauza a deversarilor ar putea fi modelul invechit al petrolierului, de origine sovietica, motiv pentru care ar fi fost incapabil sa reziste la o furtuna de anvergura. Procurorii rusi vor sa dovedeasca daca masurile luate de capitani au fost oportune cand au fost avertizati ca se apropie vremea rea sambata spre duminica. Vor fi, de asemenea anchetati, responsabilii porturilor. Intre vasele afectate este si Nahicevan, care s-a scufundat cu 2.000 de tone de sulf in portul Kavkaz. In acelasi port, vasul Kovel, tot cu o incarcatura de 2.000 de tone de sulf, se afla intr-o situatie foarte dificila, in timp ce membrii echipajului luptau sa evite naufragiului. O operatiune de salvare a reusit sa recupereze sase marinari ai vasului Nahicevan, in timp ce pentru alti opt marinari salvarea venit prea tarziu. A fost, de asemenea, afectat un alt petrolier rus, de data asta este vorba de Volganeft -123, care a suferit lovituri, dar nu leziuni si, prin urmare, nici scurgeri de hidrocarburi, dupa cum au informat purtatorii rusi de cuvant, dezmintind informatiile initiale in acest sens. In apropiere de portul Novorosisk, deja in Marea Neagra, s-au impotmolit un cargou georgian si un altul turc care transporta minereu de fier. La Sevastopol, in Marea Negra, s-a scufundat vasul Shaj Ismail, din al carui echipaj s-au salvat doi marinari care au reusit sa inoate pana la tarm, in pofida furtunii. Ceilalti 15 au disparut in apele marii. In zona Sudak, in Crimeea, s-a scufundat cargoul Volosina, care se indrepta din Romania spre Rusia si avea la bord utilaje agricole.

O frontiera in litigiu

Stramtoarea Kerci este o ruta de transport a marfurilor foarte frecventata in cadrul retelei de comunicatii care se intinde intre Marea Neagra si Marea Caspica, printr-un sistem de canale construite in epoca sovietica si care unesc raul Volga cu Donul. Marea Azov, unde se varsa raul Don, este o mare putin adanca (cel mult 14 metri) motiv pentru care pe aici nu pot tranzita decat cargouri de mica dimensiune. Deversarile provocate de furtuna in stramtoarea Kerci vor readuce pe tapet problema delimitarii frontierei intre Ucraina si Rusia in aceasta zona, unde ambele tari sunt implicate intr-un litigiu, care, in 2003, a atins o virulenta extrema pe tema apartenentei insulei Tuzla. Aceasta insula a facut, pe vremuri, parte dintr-o peninsula rusa, partial scufundata si aflata acum sub controlul Ucrainei. Moscova vrea ca marea Azov si stramtoarea Kerci sa fie o zona de folosire in comun, fara statut international, si se opune delimitarii unei frontiere internationale, cum doreste Ucraina. Pozitia rusa este motivata, in mare parte, de teama ca pe viitor aceasta cale sa fie folosita de efectivele NATO. De la independenta sa, dupa prabusirea URSS, Kievul cocheteaza cu ideea unei eventuale aderari la Alianta Atlantica.

Scris de: {autor}RMP{/autor}