Dezbaterea naţională „Unirea Basarabiei cu România - act de justiţie istorică, pas fundamental spre înfăptuirea Marii Uniri“ (galerie foto)

În seria manifestărilor ştiinţifice dedicate Centenarului Marii Uniri, la data de 30 martie 2018, în incinta Palatului Parlamentului (Sala „Avram Iancu“) a avut loc întâlnirea celor mai de seamă personalităţi ale culturii şi cercetării istorice din România, membri marcanţi ai Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România fiind prezenţi la acţiunea dedicată sărbătoririi a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
 
Evenimentul a fost organizat de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România şi a avut sprijinul Senatului României, reprezentat fiind la această dezbatere, ce face parte din ciclul manifestărilor dedicate Marii Uniri de la 1918, de senatoarea Ecaterina Andronescu.
 
Dintre personalităţile participante la discuţii, dar şi cele care au luat cuvântul îi putem aminti pe: Vasile Cândea - preşedintele de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă; Adrian Badea - preşedinte al Academiei Oamenilor de Ştiinţă; Ioan Solcanu - preşedinte al Academiei Oamenilor de Ştiinţă; preasfinţitul părinte episcop vicar Varlaam Ploieşteanul - secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; Constantin Bălăceanu-Stolnici - membru de onoare al Academiei Române; Dan Berindei - preşedintele Secţiei Ştiinţe istorice şi arheologice din cadrul Academiei Române; Mihai Gribincea - ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova la Bucureşti; Anatol Petrencu - Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie; Ion Şişcanu - Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe, Chişinău; ambasador Constantin Vlad - membru titular şi reprezentant al Consiliului Onorific din cadrul Academiei Oamenilor de Ştiinţă; Ioan Scurtu - membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă; Corneliu-Mihail Lungu - vicepreşedinte al Secţiei Ştiinţe Istorice şi Arheologie din cadrul Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.
 
În urma intervenţiilor avute, ca o concluzie a lucrărilor sesiunii, s-a avansat ideea unei mai intense mediatizări şi implicări în plan politic, diplomatic, informaţional, educaţional a factorilor de decizie din ambele state, a cercetătorilor din domeniul ştiinţific şi academic din România şi Republica Moldova, propunându-se întocmirea unui proiect de ţară în vederea readucerii Basarabiei în hotarele României întregite trasate după Marea Unire de la 1918.