Directorul Muzeului Militar din Constanţa, Costin Scurtu, despre importanţa turismului cultural-istoric în municipiu

Ne dorim un oraş plin de turişti care să viziteze acel parc pe care noi îl îndrăgim mult sau acel muzeu pentru că ştim că acolo sunt exponate unicat. Dar ne aducem aminte şi de câteva clădiri din centrul vechi care emană istorie sau de o stradă strâmtă unde milenii în urmă se plimbau alte popoare. Totuşi, Constanţa duce o lipsă acută de turism cultural-istoric. Iar despre asta am vorbit cu directorul Muzeului Militar din Constanţa, Costin Scurtu, care ar avea câteva sugestii pentru autorităţi, ce ar putea să fie luate în seamă pentru o mai bună promovare a municipiului.
 
Una dintre dorinţele sale mari este să fie montate sculpturi în sensurile giratorii, care ar putea deveni puncte de reper pe viitor. Ne ducem cu gândul la ţările dezvoltate, unde oamenii se întâlnesc la statuia lui X sau Y, nu la sensul giratoriu cu panseluţe de 10.000 de euro.
 
„Nu ştii istoria şi evoluţia comunităţii - de aici pleci de fiecare dată cu arhitectura reprezentării în spaţiul turistic, pentru a crea o ofertă, a răspunde sub formă de pachete de turism, pe care autorităţile în domeniu - fie ele de stat sau organizaţii particulare - să le ofere. Sunt atâtea forme în care putem să organizăm ceea ce se numeşte turismul cultural. Ce putem oferi? Trebuie să oferim o infrastructură care să aducă o stare de confort, de frumos şi de civism. În primul rând, nu poţi să asamblezi scaune, mese oriunde vrei, numai ca să dai oamenii jos de pe trotuar, de dragul de a aduce ceva fonduri prin taxele obţinute. În intersecţiile noastre unde avem sensuri giratorii lipsesc cu desăvârşire statuile care pot să reprezinte anumite personalităţi dobrogene, constănţene, de diferite etnii sau din diferite comunităţi. Nu putem decât să întărim ceea ce înseamnă evoluţia istorico-culturală a urbei noastre.
 
Să nu uităm construcţiile care încă mai sunt în Constanţa. Noi condamnăm ce s-a petrecut în timpul ocupaţiei din Primul Război Mondial, nu ştiu cât de departe suntem de dezastrul de după 1989 prin pierderea şi distrugerea de imobile cu semnificaţie istorică. Cum a fost şi ridicarea de construcţii care nu corespund normelor în vigoare şi acelui Plan Urbanistic Zonal”, a spus Costin Scurtu.
 
O altă problemă - care nu este doar în municipiu, ci cam în tot judeţul şi chiar în majoritatea zonelor din România - este cea a indicatoarelor care să trimită turistul pe un drum al cunoaşterii. Nu sunt destule panouri de informare cu ceea ce a reprezentat cândva o clădire, nici măcar în limba maternă, darămite într-o limbă de circulaţie internaţională.
 
„Putem să ne gândim la instituţiile de cultură şi muzeele pe care le are Constanţa la ora aceasta şi putem să vedem că s-a rămas în urmă la capitolul dotare, promovare, expunere şi interacţiune cu publicul vizitator. Lipsa elementelor de identificare şi de orientare în cel puţin două limbi face destul de dificilă orientarea turistului în Constanţa.
 
Putem aminti că în judeţ există repere istorico-culturale care sunt lăsate de izbelişte şi trebuie apreciat rolul comunităţilor locale în păstrarea şi măcar în întreţinerea a ceea ce există în apropierea lor. A căpăta o identitate culturală la nivelul comunităţii constănţene înseamnă a insufla respectul şi admiraţia celor care ne vizitează. Dar, mai mult decât atât, înseamnă responsabilizarea noastră şi a generaţiilor viitoare. Nu facem decât să ducem povestea constănţeană mai departe”, a adăugat directorul muzeului.
 
Voluntarii constănţeni sunt nişte ambasadori ai culturii şi istoriei româneşti, după cum a precizat Costin Scurtu. El lucrează la muzeul pe care îl conduce cu mai mulţi voluntari din asociaţii culturale şi de reconstituire istorică pentru a duce mai departe istoria locală dobrogeană.

 
„Specialiştii în domeniul muzeografiei, al promovării şi cunoaşterii istoriei locale ar trebui să iasă din instituţiile lor, să vină în rândul membrilor comunităţii şi să răspundă dezideratelor care ne animă pe toţi când vorbim de Constanţa noastră. În acest sens, voluntariatul reprezintă un instrument de succes în promovarea scopurilor benefice ale comunităţii noastre. Sunt multe iniţiative ale ONG-urilor constănţene în acest sens. Asociaţiile culturale şi reconstituire istorică cu care colaborez întregesc acest spectru de exprimare a voluntariatului constănţean. Voluntarii constănţeni, indiferent de obiectul de activitate pe care îl practică, merită aprecierea, respectul şi susţinerea tuturor, inclusiv din partea autorităţilor locale şi centrale. Aşa se explică de ce în ultimii ani instituţia muzeală a Armatei Române, situată în partea de sud a oraşului Constanţa, a căpătat o imagine publică aparte în rândul opiniei publice locale şi naţionale.
 
Evenimentele organizate de Muzeul Militar şi organizaţiile nonguvernamentale sunt apreciate de fiecare dată pentru că răspund aşteptărilor şi prevederilor învăţământului constănţean. A fi în slujba cetăţeanului constănţean înseamnă să fii pregătit în a oferi un act de cultură de calitate, profesionist şi reprezentativ. Identificarea noastră, a constănţenilor, cu oferta cultural-turistică înseamnă, de fapt, armonie şi mândria noastră în fiecare colţ al acestui oraş şi judeţ de a fi buni cetăţeni români. Sunt onorat că în Constanţa sunt mulţi cei care doresc să promoveze identitatea noastră locală”, a mai declarat Costin Scurtu.