Dobrogea, un fabulos reper al civilizatiei europene timpurii

# Manuela Cernat este unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai societatii academice romanesti in domeniul cinematografiei si un ambasador cultural important al Romaniei * Dovada stau numeroasele distinctii pe care le-a primit pe tot parcursul carierei sale

Manuela Cernat a contribuit la dezvoltarea culturii romanesti printr-o activitate publicistica deosebit de vasta. Este semnatara a numeroase volume de cercetare, traduceri, studii publicate in volum si scenarii de film documentar. Este autoarea a patru volume de istoria filmului, doua volume de proza, 15 traduceri din proza si teatrul universal, publicate sau jucate, are studii in volume aparute in tara si strainatate, si in revistele Academiei Romane.In 2004, Manuela Cernat organizeaza in Spania, in colaborare cu Arhiepiscopia Tomisului, Expozitia "Contributii Proto-crestine Romanesti in spatiul culturii Europene" si, in cadrul Targului de Carte al Universitatii "Ovidius" din Constanta, "Martiri Crestini ai Dobrogei".Manuela Cernat, desi esti nascuta la Paris, din parinti cu adanci radacini in istoria Moldovei, ce te leaga de Dobrogea? Ce reprezinta aceasta provincie pentru un om de cultura roman?Binecuvantat de pasii Apostolului Andrei, acest pamant dintre mare si biblica Dunare - pe care fenicienii si istoricii antichitatii o identificau cu paradisiacul fluviu Fison din Cartea Genezei - este o matrice spirituala, un fabulos reper al civilizatiei europene timpurii. Un tarm la care ar trebui sa se vina nu doar pentru vacante sau tratament balnear, ci si pentru o regenerare spirituala la Pestera Sfantului Andrei si la locul de jertfa al atator martiri despre care pana mai ieri nu se stia nimic.Ce crezi ca ai facut semnificativ pentru Dobrogea?Am incercat doar sa reinnod un fir. Un strabun al meu, Ion Boldur, a fost Director General al Prefecturii din Constanta chiar primii ani de dupa realipirea Dobrogei la Romania. Destinul m-a adus aici, prin sotul meu, dirijorul Rasvan Cernat. Si pentru ca in ultimul deceniu m-am ocupat intens de reafirmarea vocatiei crestine a culturii noastre, cu firavele mele unelte de mirean, m-am alaturat extraordinarei campanii de redescoperire a izvoarelor crestinismului timpuriu.Esti un autoritar critic de arta, un universitar daruit tinerilor, un publicist cu exceptionala vocatie. Care din aceste preocupari te subjuga in acest moment cel mai mult?Mi-ar place sa am ragazul sa scriu mai mult. Am devenit, fara voia mea, un om public. In strainatate sunt perceputa ca un reprezentant al culturii romane. Mai putin acasa. Cum nimeni nu este profet in tara lui, desi am darul de a improviza un discurs liber in cinci limbi, rareori oficialitatile noastre m-au lasat sa fructific aceasta inzestrare in beneficiul Romaniei. Asa ca mi-am asumat pe cont propriu misiunea de a vorbi celor de pe alte meridiane despre comorile noastre culturale prea putin cunoscute, daca nu de-a dreptul ignorate, cum sunt cele ale inceputurilor crestinismului in Dobrogea. Cred ca datoria intelectualilor este sa transmita tinerelor generatii tot ce le-a fost ascuns, tot ceea ce astazi risca sa se piarda din memoria timpurilor noastre, mult prea grabite pentru a mai privi inapoi. Fara oglinda retrovizoare a trecutului nu poti demara spre viitor decat cu riscul unor coliziuni fatale.