#DobrogeaAcademică 154 de ani de la înființarea „celui mai înalt for românesc de consacrare științifică și culturală“. Vivat, Crescat, Floreat!

La 1 aprilie 1866, prin decret al Locotenenței Domnești, se înființează în București Societatea Literară Română, cu scopul de a stabili ortografia limbii române, de a elabora și publica dicționarul și gramatica limbii române. Ea urma să fie alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleși din toate provinciile românești: șapte membri din vechiul regat: Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Vasile Urechea-Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, August Treboniu Laurian, C.A. Rosetti și Ion C. Massimu, la care s-au adăugat în 1867 Titu Maiorescu și Nicolae Ionescu; trei din Transilvania: Timotei Cipariu, Gavriil Munteanu și George Barițiu; trei din Basarabia: Alexandru Hașdeu, Constantin Stamati și Ioan Străjescu; doi din Bucovina: Alexandru Hurmuzaki și Ambrosiu Dimitrovici, (înlocuit apoi de Ioan Sbiera); doi din Banat: Alexandru Mocioni și Vincențiu Babeș; doi din Macedonia: Ioan D. Caragiani și Dimitrie Cozacovici.
Un an mai târziu, pe 1 august 1867, în casa banului C. Gr. Ghica, de la intrarea în grădina Cișmigiu, se deschid lucrările Societății Literare Române. Cu această ocazie, este dezvelit bustul lui Evanghelie Zappa, cel care, în 1860 oferise 5000 de galbeni pentru întocmirea unei gramatici și a unui dicționar ale limbii române.
Iar pe 6 august 1867 se desfășoară lucrările primei ședințe a Societății Literare Române. Cu acest prilej, episcopul Buzăului, Dionisie Romano, donează biblioteca căpitanului Constantin Cornescu-Oltelniceanu (6000 volume și 400 manuscrise), punându-se astfel bazele Bibliotecii Societății Literare Române.
În aceeași lună, pe 24 august, se aprobă Statutul Societății Literare Române, care menționează constituirea Societății Academice Române, „cu scopul de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români”, „corp independent în lucrările sale de orice natură”. Ea urma să cuprinsă trei secțiuni (literară-filologică, istorică-arheologică și a științelor naturale) și să fie alcătuită din membri actuali, corespondenți și onorari, precum și din membri donatori.
 
În ultima zi din acel august  alege cea dintâi conducere a Societății Academice Române (președinte: Ion Heliade Rădulescu; vicepreședinte: Timotei Cipariu; secretar: August Treboniu Laurian).
Reperele istorice ale dezvoltării și consolidării supremei instituții de cultură și de știință a României le puteți parcurge în secțiunea Documente.
 

O sărbătoare discretă, fără Ziua Porților Deschise

În urmă cu două decenii, prezidiul Academiei Române hotăra ca ziua acestei instituții să se sărbătorească la data de 4 aprilie, prilej cu care era declarată și „Ziua Porților Deschise" la Academia Română. 
În cei peste 154 de ani de existență, în „cel mai înalt for românesc de consacrare științifică și culturală“ s-au regăsit reprezentanți marcanți din toate domeniile științelor, ale literaturii și artei, reprezentanți ai cultelor, armatei și vieții politice.
Prin lege și statut Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari și corespondenți și 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din țară. În prezent. Academia Română are 76 de membri titulari, între care se numără și constănțeanul prof. univ. dr. Marian-Traian Gomoiu, 86 de membri corespondenți, 37 de membri de onoare (constănțeanul prof. univ. dr. Petre Frangopol) din țară și 91 de membri de onoare din străinătate.
În prezent, Academia Română are aproximativ 3.000 de angajați, dintre care peste 2.000 sunt cercetători în institutele sale de cercetare.
 
Într-un mesaj în consonanță cu vremurile triste pe care le traversăm, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române,


își exprima speranța că o vom putea celebra în sufletele noastre și „să-i conștientizăm din nou, în comunitate și în comuniune, rolul de for suprem de consacrare a valorilor intelectuale și de cercetare din țara noastră. Să ne gândim – cu precădere în aceste zile – la munca și creația marilor savanți-medici din cadrul instituției noastre, aceia care au elaborat cele mai eficiente medicamente, vaccinuri, remedii, tehnici și care au vindecat, prin dăruirea și talentul lor, milioane de oameni și au salvat milioane de vieți. Să ne gândim la institutele de specialitate ale Academiei, mai ales la cele cu profil medical, biologic, medico-farmaceutic și la importanta lor activitate, salvatoare de multe ori, inclusiv în aceste zile. Dacă eficiența unora dintre soluțiile și măsurile preconizate acum de autorități nu este întotdeauna evidentă, încrederea în forța cunoașterii științifice și a creației spirituale trebuie să rămână nezdruncinată, fiindcă omenirea a mers înainte și a depășit crizele numeroase prin care a trecut datorită științei, cercetării, invențiilor și descoperirilor făcute de savanți și de creatorii de valori intelectuale”.
 
Afilierea cotidianului ZIUA de Constanța cu „cel mai înalt for românesc de consacrare științifică și culturală“ avea să se producă în urmă cu un an, atunci când, la invitația prof. univ. dr. Petre Frangopol, membru de onoare al Academiei Române, o echipă a ziarului a participat la sesiunea științifică de evocare a vieții și activității profesorului și excepționalului cercetător Ion Dumitriu-Snagov, care, decenii la rând, a scormonit Arhivele Vaticanului, scoțând la lumină documente care privesc fatalitatea noastră istorică.
Am fost martorii unui eveniment emoționant, pe care l-am împărtășit cititorilor și care avea să dezvăluie (a câta oară?) că aici, în Dobrogea, se află semințele civilizației românești.
 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualității românești 

 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanța, are ca obiectiv conectarea comunității dobrogene la cel mai înalt for al intelectualității românești - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituții de educație și cultură constănțene, prin #DobrogeaAcademică se dorește, pe de o parte, readucerea în atenția comunității a relației Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, pornește de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitația de a conferenția despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanța își propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualității românești, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.

 
Citește și:

Cotidianul ZIUA de Constanța, la sesiunea științifică a Academiei Române Acad. Ioan-Aurel Pop - „Românii nu au nicio vină pentru destinul care le-a fost rezervat, dar trebuie să fie responsabili de construirea propriei istorii“